Despre studii, in general

Desi planificasem o cu totul alta postare, iata ca evenimentele nu au avut rabdare si simt nevoia sa vorbesc despre studii, in general.

In Dilema Veche dosarul din aceasta saptamana este Moderni fara studii clasice? . (Pentru referinta istorica este vorba de DV 333,1-7 Iulie 2010). Mihail Neamtu face un rezumat foarte bun al parerilor exprimate in Dilema Veche in aceasta postare . In cateva cuvinte concluzia este ca studiile clasice devin pasare din ce in ce mai rara in Romania.

Desi sunt de acord cu faptul ca studiile clasice “dispar” din peisajul romanesc, nu pot fi de acord cu accentul pus pe studiile clasice. Cred ca situatia trebuie vazuta in ansamblul ei, si gravitatea nu provine din faptul ca studiile clasice dispar ci ca studiile dispar. Studiile fundamentale in adevaratul sens al cuvantului sunt din ce in ce mai rare in peisajul romanesc. Si aici putem vorbi atat de latina, cat si de matematica, fizica, chimie, greaca, etc. De cativa ani accentul in educatia romaneasca, si nu numai, s-a pus pe aplicativitatea educatiei si pe castigul financiar de dupa absolvire. Astfel accentul s-a mutat de la a sti = a cunoaste la a ajunge intr-o pozitie in care sa ai = financiar. Prin urmare am avut parte de o explozie in cazul studiilor cu care se poate trai si o implozie a studiilor in care “mori de foame”.

A se observa ca accentul nu mai cade pe cunoastere, as spune eu in sensul clasic al cuvantului de intelegere a lumii, ci s-a mutat pe cunoastere intr-un sens mercantilist. De aici a mai ramas un singur pas pana la ne-cunoastere ca mod de viata, sau respingere a oricarui timp de educatie sau studii (miscare anti-intelectualista autohtona).

Vina nu cade doar de o parte a baricadei, anume pe interesul studentilor, dar cade si pe dinauzorismul si staticitatea celor din spatele catedrelor. In loc a intelege atat umanistii cat si realistii ca ambele tabere se lupta cu un curent anti-intelectual, cele doua tabere s-au cramponat mai degraba in numararea orelor de matematica sau filosofie din anii de liceu, gimnaziu, etc. Daca e sa ne uitam la un orar de acum 10-15 ani si la unul din ziua de astazi observam ca fara o reducere majora a numarului de ore si stiintele reale cat si cele umaniste clasice au pierdut lupta bataliei cu orele. ( Probabil ar merita precizat ca una din materile castigatoare din pierderilor acestori arii este religia.)

In orice caz problema reala nu este reducerea orelor de limbi clasice, sau orelor de matematica, fizica. Problema reala este culturalizarea non-studiului. Lumea nu mai invata pentru a afla, ci invata pentru a avea. Ori acest context fie va fi atacat impreuna de cei din real si uman ori va fi pierdut pentru totdeauna. Pentru cei care nu cred ca situatia este asa, ii invit sa faca doua teste: 1) sa inlocuiasca in articolele din DV latina, greaca cu fizica, chimia si sa observe ca articolele raman adevarate si 2) sa intrebe pe strada sau in cercul de prieteni/studenti care e motivul pentru care au urmat un studiu: pentru a sti sau pentru a avea?