Fiind in vacanta am reusit sa dau iama in librarii si sa ma mai pun mana pe o carte. Una din cartile care mi-a atras atentia a fost “Iubito, eu ma miscorez!” de Pascal Bruckner. Este un roman care autorul marturiseste ca se inscrie in tema transformarii corpului, dilatare, marire, diminuare. Personajul principal, Leon, pierde din inaltime cu nasterea fiecarui copil care il are cu Solange, sotia sa. Diferenta de inaltime si importanta in familie devine din ce in ce mai mare pe parcursul romanului.
Personal mi s-a parut ca intreg romanul este o metafora a pierderii importantei in familie a barbatului o data cu aparitia copiilor. Din a fi centrul atentiei , barbatul ajunge oarecum izgonit , micsoarat si insignifiant in noua familie. Daca aceasta atitudine continuua mult dupa nasterea copilului , acesta din urma devine micul imparat al familiei si tatal ajunge exilatul propriei familii. Desenand aceasta situatie in carioca si ingrosand mult liniile realului apeland la scenariul transformarii corpului, Bruckner reuseste sa puna o problema actuala in discutie, anume redefinirea rolului sotului in familie. Este sotul secolului XXI un barbat sau barbatel ? Totul depinde pana la urma de mersul intern al familiei.