Ieri si astazi au aparut mai multe reactii in urma unei analize referitoare la rectorii universitatilor Romanesti facuta de Liviu Giosan pe blogul Ad Astra.
Daca e sa ne intoarcem un pic in istorie ne putem aduce aminte cum rectorii in frunte cu Andronescu si Marga considerau ca ministrul n-ar fi potrivit pentru pozitie din cauza ca nu are experienta in sistemul romanesc, ca n-a predat la catedra si alte argumente pe acest calapod. In sumar daca n-ai facut parte din sistem nu ai ce cauta la conducerea lui.
Iata ca acum vedem performantele stiintifice ale rectorilor universitatilor romanesti… Cand te gandesti la universitati te gandesti ca aduca floarea cea mai aleasa a unei natiuni si sunt conduse de persoane din aceasta floare. Insa surpriza in cazul majoritatii universitatilor romanesti avem de-a face mai degraba cu niste flori de mucegai in fruntea lor.
Se pune intrebarea cum au ajuns aceste persoane in aceste pozitii avand in vedere ca se accede la aceasta pozitie doar din calitate de profesor sau conferentiar (cel putin acesta e in cazul UB). Probabil ca lumea nu se calca in picioare pentru a candida la aceste pozitii dar totusi cei care au ajuns acolo nu sunt la nivel de profesor. Iar, o data ajuns in aceea pozitie pe filiera profesorala, a spune ca ei de fapt sunt buni manageri e cat se poate de in contradictie cu intrebarile puse lui Funeriu (cele pe care le-am mentionat mai sus).
Ceea ce se poate deduce e ca mediul universitar romanesc nu are la baza meritocratia stiintifica. Probabil acum se vede de ce noua lege a educatiei a fost contrata cu atata energie. Pana la urma duce la moarte sistemului pus cu multa grija in practica si cine doreste moartea propriei creatii ?
Interesanta ar fi continuarea analizei si la nivel de prorectori si decani. Totusi consider ca aceste intrebari si analize ar trebui sa vina din interiorul comunitatii.