Case mari si case mici

Doua randunici … doua mari si doua mici … erau trei la parlament si se impaunau.

Ieri seara am urmarit partial si pe sarite intalnirea de la Palatul Parlamentului. Spun intalnire ca s-au intalnit ei, cei trei, fiecare cu propria grupa de gradinita.  Cat am vazut eu, Turcescu mi s-a parut un moderator foarte rau care nu a reusit sa ii tina in frau pe cei trei candidati.

Faptul care m-a frapat a fost declaratia lui Antonescu, cum ca pentru a avea succes in Romania trebuie sa faci neaparat parte din camarila lui Basescu. Candidatul liberal sublinia ca doreste ca orice cetatean al Romaniei sa aiba sanse egale, sa nu fie discriminati etc. 

Sah mat la propria persoana. Cum poti sa accepti sa participi la o discutie “privata” in 3 candidati privilegiati si unsi cu mir, in conditiile in care urlii din rasputeri promovand egalitatea de sanse si alti 9 candidati egali cu tine stau  pe afara? Din punctul meu de vedere duplicitate si mojicie pe gulerul de la veston.

In concluzie ramane cum am stabilit: Remus Cernea!!!

Emisiuni electorale si promisiuni gratuite

Am urmarit cateva emisiuni electorale. Iata cateva afirmatii pline de duh a moderatorilor.

In tot acest amuzament va pun o intrebare serioasa.

Cred ca asta spune mult despre nivelul discutiilor daca pana si cei implicati trebuie simt nevoia sa faca aceste clarificari. Atentiune, atentiune intrebarea care va urma e serioasa! Sa insemne ca se revine la ceva anume ?

Da’ ce ne dati dumneavoastra noua ? Ca sa avem cel putin certitudinea ca va putem vota!

Deci respectivul moderator s-a plictisit si vrea sa treaca la afaceri. Politica e politica dar pe mine ma intereseaza ce daca mie imi iese ceva din afacerea asta.  Folosirea verbului “a da” e foarte clara! Nu e vorba de oferta, nu e vorba de nimic din ceea ce tine de pozitia presedintelui ci de ceva palpabil si pe termen scurt.

Ca sa fie clar presedintele poate da cetateanului de rand :

  • mesaje prin rostirea lor in parlament;
  • posibilitatea de a se exprima pe o problema prin referendum;
  • decoratii si titluri de onoare;
  • grade inalte in armata;
  • numiri in anumite functii publice;
  • gratierea individuala;

Din punctul meu de vedere  orice promisiune electorala de tipul “dau” ar trebui stearsa imediat. Dar e greu de rezistat la mesaje publicitare de genul daca votezi o sa iti dau X.  PR-isti de campanie stiu ca  daca se adauga o oferta gratuita aceea oferta pare mai interesanta.  De aceea se ofera gratuit , la acelasi pret, diverse beneficii de valoare nula care nu pot fi satisfacute. Se stie ca din punct de vedere psihologic:

  • o persoana gandeste asimetric in termeni de castig si pierdere
  • gratuitatea este un fel de drog pentru minte.

Din punctul meu de vedere aceasta perversitate a gratuitatii unor promisiuni futures este o arma extrem de periculoasa si parsiva in aceste alegeri.

Pentru cei care au rabdare si un clip despre aceasta inclinarea catre oferta gratis: