Author Archives: Lucian

Intors dintr-o vacanta in Romania mi-am deschis geamantanul prin de carti si m-am pus pe citit. Una dintre cartile care mi-a atras ochiul ( auzisem de ea prin revistele pe care le citesc) a fost “Sfarsitul Occidentului – spre lumea de maine” a lui Lucian Boia. Ieri am dat-o gata. Si nu, nu s-a schimbat nimic in viata mea. Nu stiu de ce occidentul se sfarseste, n-am priceput nici care e viitorul inspre care ne indreptam. Cartea lui Boia poate fi insumata in doua fraze scrise chiar de el ”

Povesti, de tot felul, despre viitor… Daca nu va fi asa, va fi cu siguranta altfel!” (p.106)

sau

“Deja nu stim nimic precis ( nici macar aproximativ) despre nimic.[…] Pana la urma, e drept, nu se va intampla orice, ci ceva anume.”(p.107)

Parca prea suna a text de horoscop sau citire in globul de cristal (al istoricului pentru a vedea viitorul?). Per ansamblu cartea este superficiala (am avut de multe ori impresia ca a fost dictata la o bere, in parc, la o taclala filosofica cu amicii de table ). In plus, in Boia se da o lupta intre omul de stiinta (care citeaza “Lebada neagra” a lui Taleb) iar pe de alta parte, omul de zi cu zi, scrie despre incalzirea globala ca:

Ne place sa credem, de asemenea, ca am identificat si cauza presupusei incalziri: sunt emanatiile industriale si agricole cu efect de sera, in principal dioxidul de carbon.

Interesanta neincredere a istoricului in oamenii de stiinta.

Acum cateva randuri despre Humanitas. In mai putin de un an au editat doua volume noi a lui Boia ( cel despre care vorbesc acum si “De ce e Romania altfel?”) si ambele volume sunt supradimensionate. Mi se pare foarte incorect formatul in care Humanitas scoate acest volum ( Sfarsitul Occidentului) in 120 de pagini, pe o hartie foarte groasa, cu litere de-o schioapa si cu spatii largi intre randuri. Inteleg ca editura se adreseaza doar batranilor care au probleme de vedere si au nevoie de o foaie groasa pentru a intoarce paginile usor. Impresia mea e ca tot volumul putea incape in formatul unui ziar de 10-20 de pagini. Pentru mine, o persoana care e mereu cu carti prin valiza, e important si formatul in care acestea sunt publicate. (Faptul ca Humanitas nu se sinchiseste de acest lucru e si faptul ca editia “Momente” de Caragiale are nu mai putin de 200 de pagini de studiu introductiv. Va multumesc draga editura, am dat niste bani pe un studiu pe care mi l-ai varat pe gat la pachet cu cartea propriuzisa.)

Nu mi-am imaginat ca o sa fie atatea reactii la articolul meu referitor la notele de la Evaluarea Nationala. Numarul de comentarii ( atat aici ci cat si pe articolele care fac referire la articolul meu) arata ca modalitatea de examinare este un subiect foarte fierbinte.

Din prisma comentariilor primite, observ ca nu este clar rolul examenelor de absolvire. De fapt de ce se dau aceste examene ? Raspunsul la intrebare trebuie cautat in faptul ca pentru a compara un elev din scoala X cu unul din scoala Y e mai bine sa ai o evaluare comuna pentru amandoi. Din cauza ca acestia au profesori diferiti sunt greu de comparat notele din anii de studiu. Pe de alta parte pentru a-i compara ar trebui sa existe o scala pe care elevii din partea superioara a ei sunt cat se poate de rasfirati pentru a putea fi departajati.
Mi se pare nerealist ca in cazul repartizarii la licee sa existe licee in care diferenta dintre primul intrat si ultimul intrat sa fie 0.23 puncte (la un numar de 261 de inscrisi).

Tot din graficul de mai sus se vede ca exista o diferenta foarte mare intre notele de la Evaluarea Nationala si media din anii de gimnaziu. In tot intervalul 7-9.99 vedem ca media la admitere este mai mare decat nota ma Evaluarea Nationala. Acest lucru nu poate insemna decat o inflatie in notarea de la clasa ( sau introducerea unor materii care nu fac altceva decat sa creasca media).

In acelasi timp observam ca din cei 33000 de elevi care au la Evaluarea Nationala note sub 5 cand se ia in considerare si media din liceu mai raman doar 7000 cu media sub 5. O reducere cu 80% a celor care s-ar situa sub 5 nu cred ca este normala! 5 este nota care atesta ca un elev si-a insusit cunostintele minimale in cursul gimnaziului, iar aceste cunostinte minimale ar trebui sa corespunda unui 5 la evaluarea nationala. E de inteles ca o medie mai mica decat 5 nu se poate ( ar insemna repetarea anului) iar candidatii n-ar trebui sa intre decat dupa ce si-au insusit cunostintele minimale, deci in cazul unor subiecte corect calibrate la curriculum ar fi trebuit sa fie un numar mult mai mic de note la evaluarea nationala sub 5. Cum curriculum e clar, cum au existat si simulari nu inteleg cum se face ca exista asa de multi elevi care nu au reusit sa ia nota minima la Evaluarea Nationala.

In acelasi timp am vazut ca in Bucuresti numarul de note mari la matematica era excesiv de mare (din pacate nu am datele pentru alte judete pentru a face o comparatie). Felul in care arata distributia de note inseamna ca avem fie niste subiecte mult sub nivelul elevilor, fie elevii din aceasta generatie sunt geniali. Daca subiectele sunt sub nivelul elevilor intrebarea care se pune este daca aceasta se intampla in tara sau doar in Bucuresti (care ar beneficia de o educatie mai buna sau unde mai multi elevi ar face meditatii). Avand in vedere ca vorbim de educatie de stat ar fi de asteptat ca cel putin partea de cunostinte minimale sa fie unitar acoperita in toata tara. S-ar putea sa nu se intample acest lucru si atunci modalitatiile de control din sistem (de pana la evaluarile nationale) nu functioneaza. Pentru cei care se grabesc sa spuna ca problema este statul e de citit acest articol.

Si acum despre Gauss. Din punctul meu de vedere aceste examene trebuie sa fie si o provocare pentru elevi iar zecele (ba chiar nouale) atunci cand e obtinut sa fie motiv de mandrie. Din punctul meu de vedere intervalul 9-10 corespunde performantei mult peste nivelul minimal si este greu de crezut ca majoritatea elevilor sunt in aceasta categorie (asa cum a fost de pilda la Matematica in Bucuresti). Intervalul 9-10 ar trebui sa functioneze si ca interval de diferentiere iar subiectele ar trebui sa fie astfel facute incat distributia de note intre 9 si 10 sa urmeze o distributie puternic descrescatoare (inversa unei exponentiale). Cum intr-un sistem in care cinci reprezinta cunostintele minimale (deja insusite in gimnaziu) e de asteptat ca intervalul 5-6 sa urmeze o distributie puternic crescatoare (o exponentiala) cu foarte putini elevi reusind doar minimul si mai multi reusind sa rezolve ceva in plus fata de minim. Din aceste doua considerente in intervalul 6-9 este de asteptat un maxim. Una din posibilele functii care descrie acest comportament este o gaussiana (cel putin poate fi o buna aproximare de ordin zero).

Pentru cei care au facut referire la “J”-ul academic as preciza ca acesta ar trebui sa se refere la evaluarea repetata pe acelasi esantion (cu subiecte de dificultate similara). Daca avem evaluarea intr-un an si apoi corectarea lipusurilor pentru cei care n-au luat nota maxima urmata apoi de reluarea evaluarii, distributia initiala Gauss se va transforma in timp dintr-o gaussiana in celebra curba “J”. Curba “J” trebuie sa fie privita din perspectiva corectarii educationale si a testelor dintr-o clasa in timpul anului de studiu si poate fi un instrument extrem de util educatorului. Astfel la inceputul unui an la administrarea unui test din curicula anului respectiv, la inceputul anului ar trebui sa avem o curba in forma de “i”, pe parcursul anului aceasta devine o gaussiana iar la sfarsitul anului aceasta ar tinde catre un “J”. Important este ca intre examinari educatorul pune accentul diferit pentru diferitii elevi din clasa in functie de performantele lor la testele intermediare. Ori Evaluarea Nationala sau Bacalaureatul nu trebuie sa fie examene de verificare a insusirii curicumului ( deja certificat prin notele de la diverse discipline si/sau media anuala) ci un examen care sa aiba si rolul de departajare si ierarhizare a absolventilor dintr-o generatie.

Cu ajutorul datelor de la Inspectoratul Vrancea putem vedea diferenta intre rural si urban la Evaluarea Nationala.

E mult de lucrat la unificare invatamantului pentru a avea egalitate de sanse intre rural si urban.

In week-end au fost publicate rezultatele la Evaluarea Nationala 2013 si s-a discutat mult despre ele. S-a discutat pe procente ( ce procent au promovat, cu cat a fost mai mare decat cel de anul trecut, etc.) dar n-am vazut absolut nici un grafic referitor la distributia notelor.

Absolut toata lumea se asteapta ca notele la un examen sa fie distribuite gaussian (am cautat intrarea in limba romana referitoare la distributia gausiana dar n-am gasit-o ). Aceste distributii nu sunt insa niciodata prezentate in conferintele de presa de dupa examene. In 2011, cand discutam despre Bacalaureatul din acel an,dadeam drept exemplu distributiile obtinute la examenul de Bacalaureat din Polonia si prezentate pe site-ul Freakonomics.

De observat in graficul de mai sus formatiunea din jurul valorii 20 corespunzatoare procentului necesar pentru trecerea examenului.

Sa comparam figura de mai sus cu distributiile obtinute in Evaluarea nationala 2013. Distributiile notelor sunt date in urmatoarele figuri in ordinea: Medie Nota Arges, Romana Bucuresti, Matematica Bucuresti. Cu albastru sunt reprezentate Numarul de note din fiecare interval (date luate de aici si aici) iar in rosu este distributia lui Gauss care corespunde cel mai bine cu datele din examen.

Dintre aceste distributii doar Romana Bucuresti are cat de cat caracteristicile unei distributii Gauss. E absolut evident ca Matematica Bucuresti nu poate fi decat “coada” unei distributii Gauss si ca nu poate fi deloc comparata cu imaginea pe care am dat-o de exemplu din examenul Polonez.

Sa marim axa notelor pentru a avea intreaga distributie Gauss in imagine. In acelasi timp sub fiecare imagine voi trece procentul in care distributia notelor din Evaluarea Nationala acopera distributia Gauss corespunzatoare lor.

Grad acoperire 45%.

Grad acoperire 56%

Grad acoperire 1% !!!!!
Este absolut evident ca proba la Matematica (cel putin in Bucuresti) a fost extrem de usuoara si nu a produs in nici un fel efectul de departajare al candidatiilor. Media “teoretica” a clopotului Gauss este, in cel mai bun caz, undeva peste 30 ceea ce inseamna ca aceasta medie nu cade nici macar in apropierea notei 10, ca sa nu mai pomenim de intervalui 1-10.

Acestea sunt distributiile pe care ar trebui sa le vedem de la Ministerul Educatiei Nationale. Nu procente goale de semnificatie sau cresteri de la un an la altul. Astept ziua in care aceste statistici ( foarte usor de facut!) vor fi publicate imediat dupa examen prin platformele aflate la dispozitia ministerului.