De ce un Nobel nu este suficient

Pe Voxpublica Diana Coman intreaba “Ce ar trebui sa facem sa aducem Nobelul in Romania?”  . Aceasta intrebare apare constant in ultimii ani in preajma decernarilor premiilor Nobel.  (Despre niste premii o intrebare la sfarsit !). Am vazut in alta postare si cum premiile Nobel sunt aduse in discutie si in alte momente facandu-se permanent referirea la nivelul educational din Romania.

Asa cum am comentat in postarea semnalata mai sus premiul nu ar trebui sa fie un tel ci un efect, urmare a unor modificari in societatea noastra per ansamblu. 

Si daca am avea surpriza sa castige, candva, un roman , premiul Nobel cum va fi aceasta stire primita ? Va avea importanta primordiala activitatea depusa de acesta sau vom gasi alte motive pe care sa le ingrosam in stiri?  Sa luam exemplul de astazi cand Ada Yonath a castigat premiul Nobel in Chimie pentru cercetarile in domeniul cromozomilor.  Daca luam stirea AFP “Ada Yonath: first Israeli woman to win a Nobel” observam ca accentul (in titlu, cel putin ) e pus pe cu totul altceva decat importanta cercetarii stiintifice.

Ce s-ar intampl,a daca un roman ar castiga un premiu Nobel? Exista sansa ca in jurul lui sa se nasca, cladeasca o scoala ?  E greu de crezut din mai multe motive. In primul rand premiul Nobel e de obicei dat la multi ani dupa respectiva descoperire, cand, de cele mai multe ori , este retras din viata academica. Chiar daca castigatorul mai activeaza in viata academica acesta este in pozitia de profesor si deci exista o scoala a sa.  In al doilea rand exista o mare probabilitate ca acesta sa fi primit premiul pentru munca  si activitatea in strainatate nu in Romania.  Dupa parerea mea castigarea unui astfel de premiu, pe cat de prestigios, nu va avea nici un efect direct asupra domeniului in Romania.

Maine se va decerna premiul Nobel pentru Literatura.  De mai multi ani pe lista de candidati la acest premiul se afra si o scriitoare de origine romana, Herta Mueller. ( Spre rusinea mea nu am citit nici o opera a acestei scriitoare. In plus,cred ca in afara cercurilor filologice acest nume este putin cunoscut.)   Ce se va intampla daca maine acest nume se va gasi in comunicatul de presa Nobel? Cel mai probabil va fi o actiune virulenta a presei cu interviuri, declaratii, etc. Apoi se va traduce integral opera in romana si vom vedea daca va fi si un succes comercial sau nu. Ceea ce nu cred ca se va intampla va fi nasterea unei noi scoli de litere in Romania! Imi e greu sa cred ca acest premiu va duce la asa ceva.

Nu cred ca un premiu Nobel are puterea de a schimba ceva in Romania si sa punem aceste premii deoparte. Sa ne intoarcem la umila noastra ograda! Va intreb cine stie/ a auzit de castigatorii premiilor Academiei Romane de anul acesta/anul trecut?  Am incercat sa caut chiar pe situl Academiei dar n-am gasit nici o informatie despre acestea. Si pana la a visa la Nobel, nu ar trebui sa ne valorizam propriile premii ?

Premiul Nobel in Fizica

Astazi a fost decernat premiul Nobel in Fizica lui

C.K. Kao pentru cercetarea in transmiterea luminii in fibrele optice

si

W.S. Boyle si G.E. Smith  pentru inventia CCD-ului.

Prima jumatate a premiului sta la baza tuturor comunicatiilor de care ne bucuram din plin astazi. Internetul, telefonia mobila ar fi de neconceput in ziua de astazi fara capacitatea mare de transfer a informatiilor prin retelele de fibre optice care impanzesc astazi planeta.

Cat despre CCD-uri, acesti detectori matriciali de fotoni,  au ajuns sa fie la baza dispozitivelor foarte uzuale astazi. Este vorba de raspandirea la scara larga a aparatelor de fotografiat digitale, de la cele din telefoanele mobile la cele din camerele profesionale si pana la cele  sateliti si  telescoape.

Fara aceste doua inventii lumea astazi nu ar arata nici pe departe asa cum o vedem. Va puteti imagina o lume cu un internet a carui viteza e de mii de ori mai mica decat astazi ?  Sau o lume in care fotografia si filmul digital nu ar exista in forma de astazi ?

Premiul de anul acesta isi gaseste locul natural alaturi de  premiul din 2007 (Fert si Gruenberg)  pentru un fenomen a carui aplicatie permite existenta hard-disk-urilor din ziua de astazi.

Iata ca la doi ani distanta Comitetul Nobel recunoaste inovatiile care stau la baza revolutiei informationale si sociale.  Personal sunt foarte bucuros pentru aceasta alegere.

Cine pe cine a propus la Nobel

Pe situl fundatiei Nobel apar bazele de date cu nominalizarile la premiul Nobel in cateva categorii pana in anul 1956. Mi s-a parut foarte interesant sa rasfoiesc propunerile romanesti.  Mai jos link-urile catre listarea bazei de date pe tari:

Lista nominalizari categoria pace

Lista nominalizari categoria  medicina

Lista nominalizari categoria literatura

In lista nominalizatorilor si nominalizatilor romani ii intalnim pe :

Iorga,  Babes, Minovici, Cantacuzino, Xenopol, etc.

PS: interesant este ca dupa anul 1949 nu mai apar nominalizari romanesti.

PS2: mai tarziu am vazut ca in 1948 au fost doua propuneri din partea Romaniei pentru Molotov pentru premiul Nobel pentru pace.

Echivalare diplome emise in Romania in Olanda

Sunt obisnuit cu birocratii din universitati care sunt scortosi si care te fac sa te simti ca si cand ei si-ar taia o mana ca sa te ajute pe tine. Astazi am avut ocazia sa intalnesc un astfel de birocrat pus pe glume, pasionat de motociclete (dupa geaca de piele si casca din birou) si care mai presus de orice stia foarte bine sistemul de educatie din Romania. 

De la el am aflat niste chestiuni legate de echivalarea diplomelor intre Romania si Olanda. Prima data sa clarificam cum e cu sistemul olandez.  In Olanda dupa ciclul primar pana la 12 ani exista 3 tipuri de liceuri in functie de cariera pe care si-o doreste elevul. Astfel avem VMBO (oarecum echivalent cu scoala profesionala din Romania si are durata de 4 ani), HAVO(5 ani cu pregatire pentru a urma o universitate de tip HBO colegiu/politehnica) si VWO(6 ani cu pregatire pentru continuarea la universitatile stiintifice). In Olanda studiul la universitate poate fi continuat doar dupa absolvirea VWO sau echivalent. Mai multe detalii pe pagina Wiki despre sistemul educational Olandez.

Centrul Olandez de echivalari NUFFIC stabileste normele de echivalare a diplomelor din alte tari cu diplomele Olandeze (Lista dosare tari). In documentul referitor la Romania se vede ca echivalarea Diplomei de Bacalaureat se face cu diploma HAVO. Din acest motiv un absolvent de liceu din Romania nu se poate inscrie direct la Universitate in Olanda!

De retinut este ca diferentierea intre nivelul din Romania si Olanda este facuta de liceu.

Iata mai jos lista completa de echivalare

Diploma Romania

Echivalare Olanda

Diploma de Bacalaureat

Diploma HAVO

Certificat de absolvire a liceului

< diploma HAVO

Diploma de absolvire a scolii profesionare

Diploma MBO la nivel de calificare 1 sau 2 in functie de durata si directia de studii

Diploma de absolvire a scolii de ucenici

Diploma MBO la nivel de calificare 1 sau 2 in functie de durata si directia de studii

Certificat de absolvire a scolii post-liceale

Diploma MBO la nivel de calificare 3 sau 4 in functie de durata si directia de studii

Diploma de absolvire a unui colegiu universitar

3 ani HBO

Diploma de Licenta 4-6 ani

Diploma Bachelor in HBO sau WO, in functie de programul de studii

Diploma de Licenta 3 ani

3 ani HBO sau 2 ani WO

Diploma de Studii aprofundate (1-3 semestre)

Master in WO

Diploma de studii academice postuniversitare

(2-4 semestre)

Master in WO

Diploma de Master (2-4 semestre)

Master in WO sau HBO in functie de directia de studii

Diploma de studii postuniversitare de specializare

(minim 1 an)

Master in WO

Certificat de Absolvire (cursuri de perfectionare postuniversitare)

Master in WO

Dupa Dosarul Nuffic referitor la Romania

Minoritari intre minoritati –(2)

Doream sa aflu mai pe larg motivatia domnului deputat Gant si a FDGR referitor la amendamentul mentionat in postarea Minoritari intre minoritati. Mai jos raspunsul domniei sale la rugamintea mea de a preciza argumentatia/motivele pentru amendamentul depus.

Minoritatea germana nu a solicitat programe speciale. Nu am luat o decizie in acest sens la nivelul FDGR. Deci cred ca nu e normal sa ni se impuna programe speciale.Este posibil ca la nivelul comisiei de invatamant a FDGR sa optam pentru programele de la scolile cu predare in limba romana. Eu personal le prefer pe acestea si nu pe cele speciale. Oricum decizia e numai a minoritatii germane si se poate aplica pentru noi optiunea altor minoritati care si-au impus punctul de vedere la nivelul executivului. Va reamintesc faptul ca legile au fost adoptate prin asumarea raspunderii si nu pe calea parlamentara uzuala. (O. Gant)