Ingrijorare fata de proiectul ELI-NP

Proiectul ELI-NP ( Extreme Light Infrasctructure Nuclear Physics din Romania) a fost prezent constant in presa de cativa ani de zile. Iata ca am ajuns de la etapa de vis la etapa de constructie. Pe Hotnews a aparut un foarte interesant interviu cu Nicolae Zamfir, managerul acestui proiect si director al IFIN-HH. La ELI sunt prevazute cam 250 de pozitii permanente si, probabil, ca atunci cand va intra in functionare va avea tot in jur de 250 de vizitatori.

Domnul Zamfir ne spune ca angajarile au inceput si ca anunturile de directori au fost publicate international. Insa angajarile pentru celelalte pozitii par a lua alta cale:

deocamdata angajarile nu au fost anuntate si in jurnalele internationale, pe aceste posturi. Dar daca fluxul este prea mic vom publica anunturile si in jurnale internationale. Deocamdata inscrierea este continua si intrunirile comisiilor de selectie sunt periodice, in functie de numarul de candidati

Personal sunt ingrijorat de aceasta angajare in doua stagii, primul stagiu cu publicitate putina si apoi cu ceva mai multa. Am in vedere in special pozitiile de cercetare in cele expuse aici. Nu stiu ce se incearca insa ceea ce se va reusi cel mai probabil este asigurarea senioritatii romanilor in institut. Nu inteleg ( si as aprecia daca imi explica cineva) care sunt avantajele unui asemenea tip de concurs. De ce nu s-au publicat toate posturile international in speranta de a angaja cele mai bune persoane si nu restrangerea la o publicitate restransa. Mie mi se pare o decizie care favorizeaza pe cei cu legaturi directe cu cei deja implicati in proiect. Altfel spus angajarea nu mi se pare ca are ca scop maxima performanta posibila a candidatiilor.

Cred ca mai trebuie mentionat ca nu au fost intarite deloc criteriile minimale pentru inscrierea la concurs, criterii preluate din OG-ul din 20.12.12 si care sunt mai slabe decat cele existente inainte. Aceasta nu este o problema in sine dar spune ca nivelul angajarilor sta in dorinta comisiilor de concurs.

Alt flux diferentiat care imi sare in ochi este cel al echivalarii titlurilor universitare. Cetatenii romani cu studii in strainatate trebuie sa se adreseze direct CNRED pe cand strainii care aplica pot sa faca echivalarea prin intermedierea oferita de IFIN-HH.

Sper sa fiu eu carcotas si realitatea sa dovedeasca contrariul. Pana cand acest lucru se va intampla, voi ramane ingrijorat.

PS: la TVR dnul Zamfir declara ca au fost angajati 3 cercetatori dupa primirea a 20 de CV-uri. Mi se pare un numar mare de angajari pentru numarul de CV-uri primite.

PS2: Toate informatiile despre ELI-NP si joburile de la ELI-NP le puteti gasi pe siturile: http://www.eli-np.ro/ si http://www.eli-np.ro/ro/posturi.php

Decay

Avand in vedere ca tot urmeaza sfarsitul lumii va recomand sa aruncati o privire la “Decay”. Un film cu Higgs, zombies … numai bun pentru sfarsitul lumii !

Film facut integral la CERN si produs integral de studenti la fizica. Pentru un buget de 3000 $ zic ca a iesit foarte bine.

Il puteti vedea mai jos sau la adresa

Vizionare placuta!

Problema de mate-info

Updated

De cateva zile ma chinui cu urmatoarea problema. Poate reusiti sa-mi dati ceva pointeri buni.

Se da un un set de puncte (> 10k evenimente) de forma (x1,x2,x3,…,xn, w), unde xi,i=1,n sunt coordonatele axelor ortogonale Oi iar w greutatea punctului. Se cer vectorii x0i care definesc marginile binilor pe axele Oi astfel incat in fiecare bin n-dimensional se indeplineste conditia sqrt(sum(w^2))/sum(w) < w0 (unde primul factor e insumat peste toate evenimentele din bin) si unde w0 este cunoscut. Sunt interesat in rezolvarea problemei in 3-4 dimensiuni dar daca exista un algoritm mai general sunt bucuros sa-l aflu. Daca nu e clara problema semnalati si o sa incerc sa dau o explicatie mai buna. HELP! Incerc sa fiu mai clar si sa dau un exemplu 1D. [caption id="attachment_1640" align="aligncenter" width="400"]Variable Variable [/caption]

In imaginea de mai sus avem 3k evenimente caracterizate de vectorul (var,w). Valoarea var este reprezentata pe axa Ox iar w corespunde segmentelor verticale. Prima histograma este “rebinned” de la dreapta la stanga astfel incat in fiecare bin functia descrisa mai sus este <0.2 (se insumeaza peste toate evenimentele care cad in intervalul unui bin. Conditia de pornire este o histograma cu 100k bini egal echidistanti in intervalul [0.1,0.3] si se ajunge la urmatorul vector al binilor 1D [0.1, 0.192334, 0.199014, 0.205538, 0.22110200000000002, 0.222138, 0.223216, 0.224592, 0.22581, 0.226992, 0.228162, 0.3].

Marea provocare a Integru.org

Astazi a mai aparut un raport de plagiat pe Integru.org. O are drept personaj principal tot pe Ecaterina Andronescu la fel ca si raportul anterior. Asa cum am mai scris, o intrebare care se pune este cine este in spatele Integru.org. Este acest site unul politic sau unul strict academic? De unde is iau sursele?

In conditiile in care suntem in campanie electorala si toate articolele care apar pe Integru.org au in vizor o singura baricada a spectrului politic acestia vor raspunde cu greu la intrebarea daca sunt independenti sau nu politic.

Marea provocare pentru Integru.org este supravietuirea sa dupa alegeri. Mediu din Romania are nevoie de Integru.org dar de un Integru.org independent si apolitic. Vor demonstra cei de la Integru.org aceste calitati ? Ramane de vazut.

Programul ERASMUS si Romania

Zilele trecute mi-a fost adus la cunostiinta primul studiu pe baza de chestionar referitor la participarea studentiilor romani in programul Erasmus. Articolul “Value and benefits of European student mobility for Romanian students: experience and perspectives of participants in the ERASMUS programme” de F.D. Salajan si S. Chiper este un studiu binevenit in contextul in care acest program este functional in Romania din anul 1998. Prin urmare exista foarte multi studenti care au trecut prin programul Erasmus si acum se pot evalua beneficiile aduse de acest program.

In total intre anii 1998-2010 au participat in programul ERASMUS 31237 studenti, in ultimii ani media participantiilor stabilizandu-se undeva in jurul a 3000 de studenti pe an. Acest studiu face o sondare a 522 participanti la programul ERASMUS din 37 de institutii. Reprezentarea statistica a esantionului la numarul total de participanti ERASMUS poate avea de suferit avand in vedere ca aproape jumatate din participanti provin de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi (26%) si Universitatea de Vest din Timisoara (20%). In ciuda acestui fapt cred ca se pot trage niste concluzii foarte pertinente din studiul de fata.
Marea majoritate a respondentiilor au ales ca tari de destinatie Franta, Italia, Spania, Germania (insumand 73% din optiuni) , au participat in programul ERASMUS in anii 2007 si 2007 ( 58%) pe o perioada mai mica de 6 luni (39%).

Interesant mi s-a parut ca, in general, respondentii considera ca invatamantul superior romanesc nu contribuie la introducerea de valori, practici si mentalitati Europene in societatea romaneasca ( item Q21 medie raspunsuri 2.47 – cel mai mic scor la toti itemii considerati). Acest raspuns pare sa fie corelat cu mediile mici de la itemii Q19 –“In ce masura considerati ca programul de studii de la institutia dumneavoastra in Romania va pregateste pentru provocariile datorate statutului de membru UE al Romaniei.” – 2.68 Si Q17 “ In ce masura considerati ca ramanand in Romania dupa absolvire puteti contribui la imbunatatirea situatiei generale in tara prin cunostiintele insusite in UE/Europa” -2.98.In contrast in cea mai mare masura studentii considera ca programul ERASMUS este beneficial pentru integrarea Romaniei in UE (Q22 – 3.92).
Graitor mi se pare un citat din raspunsul liber al unui intervievat ( las citatele in engleza):

“ I think that after a study and/or training experience abroad, one finds it very difficult to reintegrate into the Romanian society and apply al the knowledge acquired. First, because there is no framework to encourage the implementation of new ideas and, second, because no matter the efforts he or she might make in this regard, the student is met with closing doors and comes to be discouraged. Eventually he or she comes to believe that he or she might better develop both personally and professionally (e.g. PhD degree) in another European country. “

Concluzia autorilor studiului mi se pare foarte buna:

“As Romanian students continue to be disappointed by their inability to use their newly acquired skills to improve their career changes, they will continue to seek better opportunities abroad. This is a trend Romania cannot afford in the long run, as its qualified individuals maintain the brain drain process the country has been experiencing for the better part of 22 years”

Daca imi permit sa adaug ceva este ca observam ca la nivel individual exista o flexibilitate foarte mare de adaptare la un sistem european modern de educatie/cercetare care este franat de inertia institutionala din Romania. Si acest studiu sugereaza ca un factor important in brain drain este inertia institutionala al carui efect direct este incapacitatea de a creea un mediu propice dezvoltarii resursei umane de buna calitate (dovada o constituie multii dintre studenti ERASMUS care si continuua activitatea academica in EU cu rezultate foarte bune). Si din acest studiu vedem ca in invatamantul superior din Romania reforma este foarte departe de a fi terminata si ca autoritatiile competente trebuie sa faca toate eforturile pentru a creea un mediu propice si atractiv pentru valorificarea resursei umane in tara. Din punct de vedere personal consider ca in urmatorii 3 ani Romania are o fereastra de oportunitate reprezentata de criza din unele state din UE, perioada in care are sansa de a atrage resursa umana din aceste state.

Aceste studii sunt extrem de importante si constituie o radiografie a sistemului educational romanesc. As sugera efectuarea acestui studiu anual si incercare de extindere a studiului la cel putin 10% din participantii in programul ERASMUS ( studiul de mai sus a analizat raspunsurile a mai putin de 2% din numarul total de participanti ERASMUS).

In incheiere doresc sa le multumesc autorilor care mi-au pus la dispozitie articolul cu promtitudine.

Mentiune: Toate datele din aceasta postare provin din articolul mentionat mai sus.