Evaluarea nationala din perspectiva lui Gauss

In week-end au fost publicate rezultatele la Evaluarea Nationala 2013 si s-a discutat mult despre ele. S-a discutat pe procente ( ce procent au promovat, cu cat a fost mai mare decat cel de anul trecut, etc.) dar n-am vazut absolut nici un grafic referitor la distributia notelor.

Absolut toata lumea se asteapta ca notele la un examen sa fie distribuite gaussian (am cautat intrarea in limba romana referitoare la distributia gausiana dar n-am gasit-o ). Aceste distributii nu sunt insa niciodata prezentate in conferintele de presa de dupa examene. In 2011, cand discutam despre Bacalaureatul din acel an,dadeam drept exemplu distributiile obtinute la examenul de Bacalaureat din Polonia si prezentate pe site-ul Freakonomics.

Distributie note Polonia

De observat in graficul de mai sus formatiunea din jurul valorii 20 corespunzatoare procentului necesar pentru trecerea examenului.

Sa comparam figura de mai sus cu distributiile obtinute in Evaluarea nationala 2013. Distributiile notelor sunt date in urmatoarele figuri in ordinea: Medie Nota Arges, Romana Bucuresti, Matematica Bucuresti. Cu albastru sunt reprezentate Numarul de note din fiecare interval (date luate de aici si aici) iar in rosu este distributia lui Gauss care corespunde cel mai bine cu datele din examen.

Medie Arges

Romana Bucuresti

Matematica Bucuresti

Dintre aceste distributii doar Romana Bucuresti are cat de cat caracteristicile unei distributii Gauss. E absolut evident ca Matematica Bucuresti nu poate fi decat “coada” unei distributii Gauss si ca nu poate fi deloc comparata cu imaginea pe care am dat-o de exemplu din examenul Polonez.

Sa marim axa notelor pentru a avea intreaga distributie Gauss in imagine. In acelasi timp sub fiecare imagine voi trece procentul in care distributia notelor din Evaluarea Nationala acopera distributia Gauss corespunzatoare lor.

Medie Arges Gauss

Grad acoperire 45%.

Romana Bucuresti Gauss

Grad acoperire 56%

Matematica Bucuresti Gauss

Grad acoperire 1% !!!!!
Este absolut evident ca proba la Matematica (cel putin in Bucuresti) a fost extrem de usuoara si nu a produs in nici un fel efectul de departajare al candidatiilor. Media “teoretica” a clopotului Gauss este, in cel mai bun caz, undeva peste 30 ceea ce inseamna ca aceasta medie nu cade nici macar in apropierea notei 10, ca sa nu mai pomenim de intervalui 1-10.

Acestea sunt distributiile pe care ar trebui sa le vedem de la Ministerul Educatiei Nationale. Nu procente goale de semnificatie sau cresteri de la un an la altul. Astept ziua in care aceste statistici ( foarte usor de facut!) vor fi publicate imediat dupa examen prin platformele aflate la dispozitia ministerului.

Scientific Utopias

It is not often that I write in English on my blog. However, today, I decide to bring to everyone’s attention a new initiative on understanding different perspectives on collaboration and collaborations, namely the Scientific Utopias blog. The purpose of Scientific Utopias is to launch a wide, cross-disciplinary discussion about collaboration in science and humanities.

The idea of this blog came up few weeks ago after one Romanian cultural weekly (Dilema Veche) published a series of articles ((Inapoi la colectivism? )) (( Colectivism si asociere)) that were discussing the problem of collaboration and collaborations. These articles, by Andrei Pleșu and Vintilă Mihăilescu, bring into discussion questions like :

  • What is the natural size of a collaboration?
  • Does the activity of a collaboration reflect the ideas of a single person ? Or is it the result of a collective thinking ?
  • What comes first the individual or the collaboration?
  • Does collaboration produce knowledge?
  • The articles received a series of replies ((Despre “colectivism științific” in Dilema)) ((La colectiva stiintifica !)) from scientist activating in sciences ( as opposed to the authors of the above mentioned articles whom activate in humanities) and a reply from Dana Jalobeanu ((Colectivism, solitudine, colaborare: progresul cunoaşterii şi proprietatea asupra ideilor)), lecturer of History and Philosophy of Science (with a physics background). Dana Jalobeanu brought the subject to discussion in an online group of philosophers where heated discussions started. Soon, we noticed that a new format for discussions is needed and Scientific Utopias blog was born.

    At Scientific Utopias we are looking for contributors coming from different disciplines and willing to share their personal experiences and their thoughts. We believe that it is increasingly important to discuss comparatively and critically the various forms of collaborative enterprises (those currently in use, those which have already gone out of fashion, those who will become important tomorrow…). Hence we invite you to mark Scientific Utopias into your bookmarks or/and blogroll, to visit us constantly, and to join into the discussions.

    Abramburicii ameninta cercetarea si educatia europeana

    Nu stiu cum se face dar abramburicii reusesc sa se impuna din ce in ce mai mult pe scena publica Romaneasca si Europeana. Aparent fac lucruri bune, insa la o a doua privire ma intreb ce se intampla de fapt. O sa iau la rand cateva situatii.

    A) Situatia banilor de naveta Elevii din Covasna au inceput un protest din cauza faptului ca nu au primit banii de naveta de prin Decembrie. Mi s-a parut foarte bine ca au inceput cu o greva japoneza si ca au dat un semn destul de clar ca ministerul trebuie sa-si indeplineasca angajamentele. Ministrul educatiei iese la rampa si ii felicita pe elevii covasneni pentru initiativa. Eu m-am frecat la ochi! Cum adica ministrul felicita pe unii ca protesteaza ca el nu si-a facut treaba ? Cum e posibil asa ceva ?

    B) Clasa pregatitoare Au fost taifunuri in ligheanul dimbovitean in ceea ce priveste clasa pregatitoare. E o prostie facuta de Funeriu, o sa o desfintam. N-avem locuri in scoli/gradinite. N-avem mobilier, invatatori, etc, etc. Acum acelasi Pricopie ne anunta ca se trece la obligativitatea gradinitei de la 5 ani. In sine decizia e una buna, dar ma intreb cum ramane cu scandalul facut cu locurile in gradinita, lipsa de personal, etc, etc? Prea aiurea e ca acelasi lucru e bun sau rau in functie de cine isi pune semnatura pe el.

    C) Bacalaureatul Dupa ce Funeriu a nenorocit tineretul tarii si dupa ce bacalaureatul profesional n-a fost impus prin lege s-au facut niste modificari pe ici pe colo in asa fel incat sa se desfaca robinetul diplomelor de bacalaureat. O sa vedem cum va decurge bacalaureatul in vara. In orice caz, o rata de suces de peste 55% va fi edificatoare pentru relaxarea conditiilor din anii anteriori.

    D) Promovarea excelentei Excelenta suna bine, insa in spatele acestui cuvant se pot ascunde multe mai ales cand “excelenta” e greu de masurat. Asa se face ca, de multe ori, in fata apar excelente premiate de niste institutii obscure. Cel mai clar exemplu in acest sens sunt premiile de inventica de la Geneva. In ultimul timp Costoiu a promovat in mai multe moduri excelenta. Sub el s-a deschis institutul UNESCO de la Magurele ( institut care desi a luat ca teze de fundamentare experimentele de la CERN e deschis in institutul de stiinta a materialelor care n-are nimic de-a face cu CERN-ul). In aceeasi roaba a excelentei a fost amanata si evaluarea institutelor de cercetare din Romania si, in acest fel, finantarea lor continuua dupa niste reguli care n-au nimic cu excelenta. De fapt guvernul arata ca e mai usoara aruncarea unor bani in institute decat finalizarea evaluarii acestor institute “din cele 46 de institute au fost evaluate pana in prezent doar 32”.

    Cum excelenta dimboviteana trebuie exportata iata ca ministrul Costoiu propune la Bruxelles existenta unei linii speciale de finantare a excelentei. Bineinteles ca aceasta propunere a fost vazuta ca o oportunitate pentru toate statele si a fost primita cu bratele deschise. Si alte tari stiu ca le este mai usor sa-si asigure bani europeni directionati direct politic prin declararea unor domenii/institutii a fi de excelenta decat a pune toti banii intr-un singur borcan si apoi a concura pe ei. Mai ales tarile slabe in cercetare au nevoie de aceasta decizie caci, prin negocieri, pot atrage mai usor banii europeni in acest fel decat prin concurs direct de proiecte.

    Acelasi mecanism, si lupta, este in declararea unui institut UNESCO, in a declara un centru de importanta nationala, de a declara un institut de studii avansate, etc. Este de fapt lupta de a discrimina (pozitiv) fata de orice alti actori de pe piata si a asigura niste fonduri. Daca discriminarea este facuta pe baza unui troc politic atunci aceste aranjamente duc la o deformare a domeniului, deformare artificiala. Din aceasta cauza, eu prefer niste societati care nu fac din excelenta ceva special. Daca esti bun ar trebui sa castigi prin forte proprii banii pe care eu ti i-as da prin aceste aranjamente care se numesc de excelenta. Din cate vad eu in Romania excelenta este folosita pentru a tine niste dinozauri in finantare si a pretinde niste bani pe care altfel n-ar fi fost disponibili.

    PS: vorbind de excelenta nu pot sa nu remarc faptul ca in aceasta saptamana a fost promovat intens ( reinviat daca as putea spune) Emil Constantinescu si prezentat drept Presedinte al Academiei pentru diplomatie culturala al Institutului pentru diplomatie culturala . Oricine sapa un pic in acest institut isi da seama ca e o initiativa privata de adunat tinichele si cumparat importanta pentru cei care au pierdut-o. Constat inca o data ca sunt prea multe Academii si Institute ( atat in Romania cat si in afara) care sunt bucuroase sa vopseasca gardul “excelentei”.

    Despre discutiile constitutionale

    In timp ce la Bucuresti se voteaza schimbari in legea referendumului eu citesc prin raportul forumului constitutional ( probabil ca e cel real).

    Pg. 9 : “Acest consiliu [consiliu cetatenesc care a formulat proiectul noii constitutii Islandeze – nota mea], ales la sfarsitul anului 2010 intr-un scrutin controversat ( prezenta la vot a fost doar 36%), a fost contestat de partidele de opozitie[…]”

    Pg. 36 : “Se impune o modificare a legii referendumului, pentru ca prezenta de 50%+1 dintre alegatori este foarte putin probabila pentru validarea unei modificari constitutionale. ”

    E clar ca exista un fir a logicii in acest document! Cred ca acest fir este chiar lipsa oricarei logici ca nu poti spune ambele lucruri in acelasi document. Dupa formularea de la pg 36 mi se pare din ce in ce mai clar ca aceasta schimbare de constitutie ne arata ca, pe langa ambitia partidelor politice de a schimba constitutia veche, avem de-a face si cu ambitia domnului Parvulescu de asi impune propia constitutie ( la doar cativa ani dupa ce a impus o noua lege electorala care ne-a dat un parlament obez).

    Citind documentul ma intreb daca nu are rolul de fundamentare si ancorare publica a modificarilor ( modificari stabilite cu mult inainte intre partide) si a da un spin-off de reprezentanta populara in aceste schimbari.

    Oricum o dau e tare dubios ca Pirvulescu a ajuns sa reprezinte societatea civila intr-un forum organizat prin votul parlamentului.

    PS: acelasi document mentioneaza ca e nevoie de o perioada de 2-3 ani pentru discutii pana la supunerea unei noi constitutii la vot.

    La colectiva stiintifica !

    Gabi Istrate atrage atentia asupra a doua articole referitoare la “colectivizarea stiintifica”. Andrei Plesu a aflat despre un articol cu 81 de cercetatori si se arata oripilat de acest aspect. Vintila Mihailescu spune ca n-ar fi chiar asa de rea colectivizarea (desi admite si el ca 81 ar fi cam multi).

    Daca la 81 de persoane se vorbeste de colectivizare stiintifica atunci ATLAS si CMS, doua dintre experimentele de la CERN, sunt Mega-giga-ultra-peta-tera- colectivizari stiintifice. Fiecare dintre cele doua colaborari au un numar de aproximativ 3000 de cercetatoric are semneaza colectiv articolele experimentelor. Si ca sa-i ingrozeasca atat pe Andrei Presu cat si pe Vintila Mihailescu aceste articole nu au un autor principal. Plesu spune ca marile idei se nasc in mintea unei singure persoane si nu intr-un “hei-rup colectiv”. Citatul exact fiind “Nici legea gravitaţiei, nici teoria relativităţii, nici mecanica cuantică – şi cu atît mai puţin marile sisteme filozofice sau marile performanţe hermeneutice – n-au survenit la capătul unui hei-rup colectiv, al unui Bumbeşti-Livezeni academic.” Ceea ce ne arata insa domnul Plesu e ca a ramas cu stiinta pe la 1910. Daca e sa ne uitam la ceea ce inseamna fizica particulelor elementare vom vedea ca avem de-a face cu un hei-rup colectiv, un hei-rupism la mai multe facilitati experimentale, culminat cu experimentele de la CERN, dar si un hei-rupism in partea teoretica a domeniului. Bineinteles ca pot fi identificati cativa oameni care au avut ideile generale si care au pus bazele teoriei, dar fara calcule de precizie care au durat cateva decenii bune teoria n-ar fi ajuns sa fie testata la un asemenea nivel de precizie.

    Pana una alta colectivizarea stiintifica ( desi nu explicit inscrisa in articolele stiintifice) a existat si exista in multe domenii. De exemplu explorarile NASA pe Luna si Marte n-ar fi fost posibile fara un colectivism stiintific in spatele lor. Chiar as intreba care e acel om in mintea caruia s-a nascut calatoria pe Luna ? Alte exemple sunt in efectuarea hartii genomului uman si a mai noului proiect de simulare a creierului uman.

    Din punct de vedere uman e clar ca o singura persoana nu poate efectua de una singura programele descrise mai sus. Din punct de vedere social e clar ca unele persoane au rol de conducatori in aceste grupuri, dar acest lucru nu inseamna ca renunta la cunostiintele academice. Nu poti lua decizia alocarii de resurse finite decat daca stii foarte bine domeniul in care aceste resurse sunt alocate.

    Am lucrat toata viata intr-un colectiv si eu unul nu pot intelege argumentele acestea de genul “o idee trebuie sa apartina unei persoane”. Am vazut de atatea ori cum noi idei apar in urma discutiilor in aceste colective, cum doua minti sunt mai bune decat una singura, si cum intr-o discutie se construieste stiintific. Personal nu pot intelege aceasta aversiune catre niste colaborari ( chiar foarte mari). Sa fie ca am trait toata viata intr-un colhoz si nu-mi pot imagina si alta viata ? Sau se intampla sa traiesc in viitor ?