… Romania lui/ei , Romania noastra, Romania lor, Romania voastra. Nu, nu sunt atatea Romanii ci e una singura (cel putin fizic)! Exista insa cel putin 23 de milioane de perspective romanesti asupra Romaniei. Pe langa acestea exista si cateva milioane de perspective ale altor persoane din alte tari asupra Romaniei.
Aceasta perspectiva e individuala si nu exista doua identice. Daca aceste perspective ar fi identice chiar si intr-un grup restrans de oameni, eu as fi ingrijorat caci asta ar insemna nivelare si uniformitate, ramasite ale regimurilor trecute. In ciuda acestor lucruri sunt bucati mari din aceste perspective care ar trebui sa fie comune in grupuri mari.
Cred ca un sigur cuvant defineste starea de spirit a Romaniei din ziua de astazi: exilul. Am impresia ca toti romanii traiesc intr-un exil fortat sau auto-impus. Categorii de exilati sunt multe :
“capsunarul” plecat in strainatate pentru un trai mai bun
studentul plecat in strainatate pentru ca doreste o educatie mai buna
oamenii care traiesc intre servici si casa, penduland intre doua inchisori … autoexilandu-se de o societate pe care nu o mai inteleg
taranul care isi traieste de toata viata la tara, si care se simte din ce in ce mai ignorat
elitele de orice tip care s-au inchis in palate de cristal si pentru care interactia cu orice din afara acestor cristale devine dureroasa sau incomoda
Si ca vorbim de palate de cristal observ cum in ultimul timp media romaneasca nu mai arata realitate ci vinde o anumita realitate. Ai spune ca din palatul tau de cristal ai acces la alte medii prin intermediul sticlei TV, dar nu e asa caci media din Romania nu mai relateaza ci vinde o imagine, si in functie de ce canal alegi iti alegi si realitatea.
Pe fata se comunica , pe spate functioneaza invidia si ura. Si aceaste mecanisme din urma fac sa creasca numarul de exilati.
Toti exilatii au inceput cu un pas mic alaturi , si-au continuat viata pentru cativa ani si apoi s-au trezit peste noapte exilati si au realizat ca e imposibil sa faca pasul inapoi. In acel moment si-au dat seama ca pasul inapoi e imposibil caci nu gasesc nici o valoarea comuna.
Si acum ajungem la al doilea cuvant care poate fi definitia starii de spirit in Romania este individualismul feroce, in care doar eu sunt centrul universului si restul celor din jurul meu sunt niste insecte pe care se poate calca fara nici o problema. Spre deosebire de alte tari in care exista un echilibru intre interesul propriu si interesul de grup in Romania nu exista decat un singur interes, anume cel propriu. Aceasta ajunge sa ne transforme in 23 de milioane de dusmani, invidiosi si uraciosi… din diverse motive.
Ori in asemenea conditii nu exista un nucleu de interese, acel nucleu national care sa ne adune impreuna in jurul cautarii binelui comun. Prin urmare putem vorbi de orice Romanie dar nu de Romania noastra ca notiune care ne leaga impreuna. Pana cand aceasta “Romaniei a noastra” nu va exista , Romania va ramane o colectie de exilati , o colectie heterogena, o colectie de interese absolut heterogene si care isi va pastra in istorie o directie aleatoare.
