Despre Nicusor Dan

Un mesaj pentru locuitorii Bucurestilor:

Dragilor,

va scriu astazi ca sa imi arat sprijinul pentru candidatura lui Nicusor Dan la Primaria Generala a Bucurestiului. Stiu ca multi dintre voi nu stati in Bucuresti, dar daca aveti prieteni, neamuri, vecini care au drept de vot acolo, poate le pomeniti despre el.

In mod normal nu m-as implica sa fac campanie pentru nimeni, dar Nicusor e un prieten vechi si drag de-al meu (il cunosc de vreo 20 de ani), si unul dintre cei mai inteligenti si mai onesti oameni pe care ii stiu. A fost olimpic international la matematica timp de 2 ani, in 1987 si 1988, dupa care a studiat la cea mai buna universitate din Franta, Ecole Normale Superieure din Paris, sfarsind prin a obtine un doctorat in Matematica tot la Paris. E unul din cei cam 2% dintre tinerii care s-au intors in tara dupa ce si-au terminat studiile in strainatate. Pentru el chiar as baga mana in foc ca nu spune minciuni, si e unul dintre foarte putinii oameni pe care ii cunosc pentru care as face asta. Daca el spune ca e independent, atunci chiar este – spre deosebire de Oprescu…

Curajul lui de a intra in politica e usor nebunesc, dar are cu adevarat sanse sa ajunga primar (sau macar consilier municipal, pentru care de asemenea candideaza.) Asta fiindca extrem de multi oameni care nu s-au dus la alegerile anterioare din scarba fata de viata politica romaneasca se vor duce acum sa voteze cu el. Va amintesc ca, in ciuda pomenilor electorale, prezenta la vot in ultimele alegeri locale a fost cam de 32% la Bucuresti – deci 68% din populatie a simtit ca nu are cu cine sa voteze. Acum lumea in sfarsit are cu cine sa voteze!

Ca Obama in 2008, isi duce mare parte din campanie pe internet, fiindca n-are bani de publicitate electorala la televiziunile particulare, sau de afise. Popularitatea lui on-line este acum cam la acelasi nivel cu a lui Prigoana, si mai mare decat a lui Oprescu, si asta fara suportul celor care au votat digital in sondaje pentru Oprescu si Prigoana din Bangladesh 🙂 A obtinut sprijinul public a numeroase persoane cunoscute, cum ar fi Andrei Plesu, Cristian Preda, Dan Perjovschi, Ion Cristoiu, intreaga redactie a Catavencilor, a revistei 22, Dilema Veche, etc. Din pacate televiziunile sunt subordonate intereselor diverselor partide, si il ocolesc. Oprescu refuza categoric orice confruntare publica sau dezbatere cu el ca oponent.

E singurul dintre toti candidatii care vede valoarea istorica si comerciala a cladirilor vechi din Bucuresti, care are un program bine pus la punct si care n-are in spate o mafie careia va trebui sa-i intoarca favorurile prin licitatii masluite, in care sa cumpere panselute pentru spatii verzi cu 12 EUR bucata, sau tomberoane de gunoi cu 1000 de EUR, or sa schimbe bordurile trotuarelor la fiecare 3 luni. In ultimii 4 ani a castigat 23 de procese impotriva Primariei si a participat la numeroase proteste impotriva unor proiecte aberante ale acesteia, cum ar fi daramarea de cladiri istorice sau construirea unui bloc fix in fata Ateneului, care l-ar fi acoperit cu totul.

Vrea o primarie cinstita si transparenta, care respecta legea si nu iroseste banii platiti de oameni ca taxe. Va razbi chiar si singur impotriva unui consiliu ostil, fiindca primarul are in subordine 1100 de oameni, iar consiliul numai 2 oameni.

Va puteti informa mai mult depre programul lui pe internet, la nicusordan.ro. Candidatura lui e o mare sansa pentru Bucuresti si pentru Romania in general (fiindca de la cap se impute pestele.) As fi foarte recunoscatoare daca i-ati acorda atentia pe care o merita, iar in caz ca va va convinge – votul vostru si efortul vostru de a-l face cunoscut si familiei, prietenilor sau vecinilor, fiindca din pacate nu toata lumea a auzit inca de el.

cu drag,
Cristina

Mang manglitorul?

Noul ministru al Educatiei, Ioan Mang, a ajuns pe toate gardurile din cauza unor articole care seamana izbitor de tare cu altele. Detalii gasiti aici sau aici si cu raspunsul aici.

In articolele prezentate, sectiuni largi din articole anterioare au fost copiate cuvant cu cuvant. Nu este vorba de o propozitie sau doua ci de paragrafe intregi. Apararea lui Mang, cum ca e inginerie si nu ai cum sa reinventezi roata si atunci trebuie sa repete cuvant cu cuvant, ecuatie cu ecuatie, nu tine caci atunci un paragraf e de obicei redus la “As X showed in/ Using the same apparatus as Y in”. Oricum sper ca CNE sa se pronunte in sesizarea facuta si sa se clarifice daca avem sau nu un plagiat.

Acest eveniment a adus si alte lucruri interesante la suprafata. AMP scrie in editorialul ei din Romania Libera ca a uitat un pic de conduita stiintifica adaugand niste tineri (intru incurajare) pe articole scrise doar de ea. Dau mai jos citatul extins fiindca merita comentat mai pe larg:

Mi-am spus că eu nu o să fac niciodată aşa când o să fiu mare şi am trecut în extrema cealaltă, am semnat pentru încurajare pe lucrările mele oameni foarte tineri dintre colaboratorii mei, deşi nu e vreuna să nu fi fost scrisă de mine integral, cu ajutor de la ei doar la documentare. Am făcut bine? În acest fel mulţi oameni tineri au o lucrare ISI, dar numai urmărind, în timp, dacă reuşesc pe cont propriu să o scrie şi pe a doua ne putem da seama dacă a servit la ceva.

Pe langa problema de conduita stiintifica eu mai am am o problema cu randurile de mai sus. De ce sa subliniezi favorurile facute studentiilor tai? Ce rol pot avea liniile de mai sus decat ai spune studentului “Daca nu eram eu…”, “Fara mine …” sau “Erai varza dar … ” si a-l transforma intr-un vasal al suzeranului profesor cu indatorile pe viata? Iar in cazul de fata ce profesor are ! Unul care era singurul capabil sa traduca din engleza pentru un plagiat/traducere de buna calitate. Avem de-a face aici cu transmiterea obiceiurilor din generatie in generatie ?

In aceste momente cred ca este foarte important ca CNE sa produca un ghid asupra modului de citare si referire la alte opere in opera curenta cu exemple a ceea ce constituie si ceea ce nu constituie plagiat. Un fel de cartulie care sa educe in aceasta privinta de la elev de liceu la profesor universitar.

Asta ca sa nu mai avem discutii penibile cu ministrul care in nici un caz nu ar trebui sa fie un contraexemplu.

PS: Mang ar trebui sa-si depuna demisia imediat. In plus ar trebui sa se retraga din pozitia de lider in educatie al PSD si din pozitia de profesor universitar. Si nu doar el ci si coautorii lucrarilor incriminate (unul din coautori este sotia).

O melodie care se potriveste momentului:

Sfaraiala educatiei

Cand s-au potolit gratarele din sfaraiala de 1 Mai a aparut Victor Ponta care a tras sfaraiala zilei: noul guvern. Lista de propuneri va este in mod sigur cunoscuta. N-o so iau la puricat ci o sa ma opresc la o singura propunere, cea de la Educatie: Corina Dumintrescu.

Reactiile nu s-au lasat asteptate ele incluzand cuvintele : “inovator”,”uluitor”,”iresponsabil”,”ineptie”.

Va recomand (printre multe altele!) :

  • Ovidiu in La coltul strazii:Lobby-ul universităților private (aproape) a ajuns la guvernare
  • Din care citez:

    Dumitrescu, odată numită, va trebui să aleagă între funcția de rector și cea de ministru, conform legii în vigoare. Sau să schimbe legea? Nu în ultimul rând, Corina Dumitrescu este președinta Asociației Universităților Private, care se află în plin proces cu Ministerul Educației pe tema criteriilor de clasificare a universităților.

  • TRU: Numai Ponta merită guvernul Ponta
  • Andrei Marga, fost și etern disponibil Ministru al Educației a fost redirecționat, pentru că Ministerul Educației trebuie să rezolve cum o știi problema Funeriu. Mafia Universităților de Carton trebuie reabilitată iar Bacalaureatul trebuie să fie iar prima școală de furt a națiunii. Prin urmare, Ministerul Educației a fost dat spre reeducare dnei Corina Dumitrescu, reprezentant legitim al mafiei Universităților de Carton. Rector al Celebrei fabrici de diplome universitare Dimitrie Cantemir și staroste al Asociației Universităților Particulare din România, dna Ministru combină, astfel, conflictul de interese cu o excelentă poziție în ierarhia industriei de tipărit diplome. În plus, dna Ministru poate conta pe colaborarea neutră a soțului, deputatul PSD Cristian Dumitrecu, Președinte al Comisiei de Învățămînt a Camerei. Dna. Ministru aduce cu ea și un proces intentat Ministerului pe care îl conduce. Ministerul a îndrăznit să pună capăt acreditării automate a Universităților Ștampilă îndragite de dna Ministru. Dna. Ministru va știi să îndrepte fără părtinire acest abuz.Acestea sînt împrejurările în care iscusita și inocenta numire a dnei Dumitrescu a deschis cariera diplomatică a dlui Marga.

  • Vlaston: Învățământul românesc condus de universitățile private

    Marea necunoscută rămâne posibilitatea bulversării aplicării Legii Educației Naționale, aflată de un an și jumătate în implementare. Întoarcerea la momentul zero a tuturor prevederilor deja aplicate în învățământul superior, mai ales. Astfel încât educația să redevină locul de îmbogățire a clanurilor universitare, al plagiatorilor, să se treacă la anularea clasificării universităților și ierarhizării programelor de studii, locul unde înflorește nepotismul și unde nimeni nu dă socoteală de nimic.

    M-am uitat si eu pe CV-ul Corinei Dumitrescu si mi-a sarit in ochi faptul ca toata cariera profesorala a acesteia este in universitatea a carei fondatoare este. Ba in ceea ce pare o violare a sagetii temporale dna. Dumitrescu devine secretar stiintific putin inainte de a avea gradul de asistent universitar.

    Concluzia pe care o pot trage e ca au incetat sa sfaraie micii si aud cum incepe sa sfaraie educatia. Toate masurile (foarte bune in opinia mea) luate in mandatul Funeriu risca a se topi ca untul la soare. Ar fi mare pacat si mare pierdere pentru Romania daca acesta va fi cazul.

    PS: Imi pun sosonii de elev in prag de BAC. Sa ma mai stresez cu invatatul sau nu mai e nevoie ? Si uite asa saracii elevi devin victime colaterale caci habar n-au daca au in fata un BAC pe bune sau unul butaforic.

  • Un Faust – o experienta

    Cine nu a auzit de Faust ? Dar de Faustul lui Purcarete la Teatrul Radu Stanca din Sibiu? Saptamana trecuta am avut ocazia sa vad acest spectacol despre care auzisem multe (bune!) de la o serie de amici.

    M-am bucurat sa vad ca exista cel putin un teatru din Romania, anume teatrul din Sibiu, care pune in vanzare biletele la reprezentatii din timp in vanzare pe un site de internet. Biletele nu doar pot fi cumparate pe site, dar le poti tipari si prezenta cu ele direct la teatru. Este ridicol sa spun ca acesta este idealul la care trebuie sa incerce sa ajunga toate institutiile publice din Romania.

    Prin urmare cu biletele luate de ceva vreme am picat saptamana trecuta in Sibiu. A fost o reintalnire placuta cu orasul pe care nu-l mai vazusem de prin 2008. Dupa o plimbare prin centru, unde m-am intalnit si cu amici veniti in Sibiu special sa vada acelasi spectacol, am luat-o spre Halele Balanta. Este o locatie inedita si trezeste si asteptand aveam in suflet o senzatie ciudata data de faptul ca eram la teatru si in acelasi timp intr-o uzina.

    Ne-am asezat pe scaune si auzeam un cor atat din spate si din fata. Cand cortina, o uriasa panza alba, a cazut a inceput si asaltul asupra tuturor simturilor noastre. A fost primul spectacol pe care l-am vazut care a apelat la ceea ce ar fi putut sa fie pentru unii o invazie a simturilor. Pe langa actori, muzica, lumini, decoruri Purcarete a introdus proiectoare video, aruncatori de flacari, artificii, o formatie rock live, scena din spatele scenei… si in mod sigur am uitat cateva efecte invadatoare. S-a mers foarte departe pentru a rupe distanta dintre scena si tribuna. Decorurile ample dar si invitarea spectatorilor in spatele scenei pentru a gusta dintr-o petrecere a desfraului au facut ca sa ma simt in centrul jocului. (Am simtit ca in spatele scenei putea fi mai multa interactivitate si zonele unde ar trebui sa stea publicul au ingradit integrarea in atmosfera petrecerii).

    Cei doi actori principali Ilie Gheorghe (Faust), Ofelia Popii (Mefisto) sunt timp de doua ore intr-o continuua transformare. Ca intr-un spectacol de iluzionism Mefisto apare si dispare, se transforma permanent, se dubleaza, oscileaza intre a fi femeie sau barbat. Cum poti sa tii un dialog pe scena intr-un univers care se transforma permanent, care pare ca pica si se recladeste in fiecare minut, si mai mult in care chiar tu trebuie sa te transformi ? Iar restul de personaje inunda scena cum vedem doar in flashmoburi zilele astea. Apar pentru a disparea cateva momente mai tarziu, si sunt identici cu ei insesi pentru a da impresia invaziei persanilor nemuritori.

    Faustul de la Sibiu e un spectacol care trebuie trait pentru a fi vazut. Mie mi-a readus aminte de adolescenta si spectacolele experimentale de la Teatrul Andrei Muresanu din Sfantu Gheorghe. Mi-a adus aminte de Lazaret a lui Badea unde intrai in Lazaret cu reporteriul si unde la sfarsit leprosii isi luau la revedere de la tine , de un Hamlet de la Piatra Neamt in care toata scenografia era formata de niste cuburi de plastic si nu pot sa uit razele lanternelor in cautarea lui Hamlet, de un spectacol pe o pluta pe lacul de la Arcusi inconjurati de flaclii si balansandu-ne cu pluta in timpul spectacolului… Faust e un spectacol care-ti ramane pironit in minte, o experienta pe care n-o poti cataloga decat in sertarul sau propriu.

    Va recomand sa mergeti sa-l vedeti!