Category Archives: Picatura de Fiere

Aere de Romania

Am fost o saptamana in tara. Brasov si Bucuresti.

Brasovul invinge detasat!

Bucurestiul l-am regasit gri, intunecat, zgomotos, medieval. Plimbandu-ma in jur de 7 seara pe langa Universitate am avut impresia ca sunt teleportat inapoi inainte de 89. In zona o piata ambulanta, la cort, in care se vand pormonee si curele. Spitalul Coltea contrasta puternic cu zona. In rest, gri, gri, gri si medieval.

In contrast Brasovul e plin de lumina in centru ( si nu numai!). Lume cocheta si parca mai luminoasa. In centru, duminica, un targ de produse traditionale. Lumea se inghesuie la cumparat prajituri sasesti si paine de casa. Sutele de porumbei din Piata Sfatului si prichindei la joaca printre ei. Un oras in care daca esti teleportat simti ca bate un vant european.

La urmatoarea trecere prin Romania vreau sa vad Clujul si Sibiul! Sper sa fie cat mai apropiate ca atmosfera cu ceea ce am vazut in Brasov.

Si mai sper ca aceasta atmosfera sa contamineze toata tara.

E nevoie!

Cu bascalie si nesimtire nu se (mai) trece pe aici!

Astazi a fost o zi halucinanta. Am avut ocazia sa vad bascalia si nesimtirea in pozitia de regine incoronate ale Romaniei. Aceste doua dame ne-au invadat intr-un hal fara de hal si, daca Romania nu are masa critica pentru a lupta cu aceste cataclisme, ele vor eradica natiunea.

Dimineata mi-am inceput-o citind o pastila a dnei Pippidi in RL. Toate bune si frumoase pana la “nişte perverşi au găsit o particulă care se deplasează mai repede ca lumina..”. Avand in vedere ca perversii pe care AMP i-a bagat in editorialul ei pe loc de nuca in perete sunt colegii mei (si da, si eu fac parte din acesti perversi care se ocupa cu particule elementare) si faptul ca termenul de pervers este denigrator, m-am hotarat sa-i scriu in semn de protest. Raspunsul a fost halucinant trimitandu-ma la cratita si la un curs intensiv de umor. Din pacate, cu bascalia aratata de AMP in articol nu se ajunge nicaieri in respectarea oamenilor de stiinta. Stim ca avem o problema cu imaginea educatiei, cercetarii si a stiintei in Romania. Iata ca AMP le da o mana de ajutor smecherilor si-i indreapta cat mai departe de scoala “perversiunii” stiintifice. Raman cu un gust amar si ma intreb cat de neagra si mititica e AMP….

Putin mai tarziu a urmat propunerea fantastico-etnobotanica a rectorului Andronescu & Co. Se pare ca din pozitia de mama a tuturor elevilor cazuti in lupta cu bau-baul numit Bacu’ lu’ Funeriu s-a hotarat sa ii salveze din ghena iadului unui an de stat acasa si invatat, sau munca pe unde or gasi. Generatia sacrificata trebuie salvata si trebuie sa i se dea sansa sa faca un an pregatitor. Anul pregatitor este pregatitor pentru anul II de facultate si nu pentru anul I asa cum ar trebui. Nu mai zicem ca regula de pi-simpla in care admisul si respinsul la Bac stau unul in invatamantul superior si celalalt in banca lui e transformata in legea nu conteaza ce fac la scoala premiul I cu coronita e garantat prin lege. (Vezi si clipul de la sfarsitul postarii! Caci in directia asta se indreapta asemenea propuneri binevoitoare.) Culmea e ca propunerea a primit o groaza de semnaturi de sustinere a unora care cica sunt reprezentatii natiunii romane. Termenul de reprezentanta ramane a fi definit de ultimii mohicani care mai stiu cum se deschide o carte.

Ziua nu putea fi completa fara sa aflu ca in al 17265-lea ceas filosoful cel mai titrat din Romania, adica dnul Liiceanu, face un ditamai apelul cum ca Facultatea de filosofie nu e in toate facultatiile conducatoare si trebuie bagata la ospiciu. Adicalea pe acelasi principiu prezentat mai sus castigatorul unui concurs pe post este declarata persoana care aduce colectivului facultatii un plus de uniformitate. Si liniste noaptea … caci cei de veghe raman aceiasi. Bineinteles ca nici dnul Liiceanu nu poate scapa caracterului national si in scrisoarea deschisa simte nevoia sa explice situatia in termeni de ce jucatori de fotbal folosesti intr-o echipa. Confirmand ca tot romanul se pricepe la fotbal si nefiindu-i frica sa vorbeasca clar si raspicat despre acest sport in plin scandal al arbitrilor corupti, dnul Liiceanu e, probabil, ferm convins ca acum pana si rectorul celei mai savuroase universitati romanesti a inteles de ce … nu joaca cine trebuie. Tare imi e ca i s-a raspuns sec si in privat ca e o problema cu impresarul, nu cu jucatorul! Si da! Ar fi fost bine ca dnul Liiceanu sa fi vorbit mai devreme , caci in mod sigur mai stie si de alti jucatori adusi din postura de femei de serviciu in postura de mijlocasi in divizia A.

Credeti ca am terminat ? In nici un caz! Iar cititorului rabdator ii cer de pe acum scuze ca recurg la randul meu la stilul bascalia la maxim 🙁 Sangele apa nu se face.

Mai pe seara primesc, pe aripi de porumbel electronic, ceea ce asteptam de un secol. O teza publica din Romania. Ori sensul de public e definit in asa fel incat ai nevoie de trei servicii de securitate si pile pana la Dzeu ca sa vezi minunatia. O sa citim micul preview caci produsul final nu o sa fie accesibil decat dupa publicare si cu recomandarile incluse ale celor prezenti la sustinere. (Las la o parte ca studentul considera ca nu as fi putut face si eu posibile comentarii serioase daca as fi avut la dispozitie toata opera!) Ah, si daca va mirati, lista cu persoanele care si-au sustinut in sedinta publica teza in Romania este secret de stat. Cred ca Romania e singurul stat in care acordarea titlului de doctor are acelasi statut cu acordarea medaliilor pentru angajatii servicilor secrete.

In incheiere va las sa meditati la cateva randuri din articolul “Why Scientists are smarter then Politicians”:

Scientists aren’t always right, but when they talk, they deserve at least the initial presumption of wisdom. All of us — especially the people who seek to lead us — could well learn something from listening to what they have to say.

In Romania s-a reusit performanta sa se antreneze toata lumea in a nu asculta si,concomitent, performata de a avea grija sa nu existe nicio voce de ascultat. Dar pana cand ? Cand se vor ridica perversii sa spuna “Cu bascalie si nesimtire nu se (mai) trece pe aici!” ?

PS Despre Educatie Carlos Mencia – Lowering standards for kids:

Tinerii si politica

C.Ghinea in Dispretul nostru ii intareste joaca atat pe post de atacant cat si aparator. In calitate de atacant Ghinea se arata dezamagit ca tinerii de la Romania Juna se feresc ca dracul de tamaie cand vine vorba de politica si, spune el, in felul acesta este foarte greu de a avea o democratie in care ceva se schimba. In calitate de aparator joaca pe un alt front:

Ba chiar am început aici în „România liberă” şi pe Contributors.ro o dezbatere despre posibilitatea creării unui nou partid, care a făcut valuri şi încă mai primesc scrisori şi email-uri de la persoane care aproape mă somează să fac partidul nou, pare-se că m-am potcovit cu un fel de obligaţie morală în acest sens.

Adicalea dezbatem, dam idei dar de facut sa faca altii.

Ghinea nu e singur in strana celor care una spun si alta fac. Si Andrei Plesu intr-un interviu dat lui Mihai Neamtu si publicat pe Madame Blogary (prima parte aici) am impresia ca are aceeasi pozitie a predicatorului care nu e prea entuziast sa-si paraseasca pozitia din fata altarului ideilor teoretice pentru a le pune in practica.
(Si pentru ca tot am amintit de Mihail Neamtu imi permit sa intreb daca in pozitia de director stiintific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc este folosit la maxima valoare sau este un exilat.)

E clar ca resursa umana bine pregatita lipseste in mediul politic romanesc. Lipseste si in mediul institutional. Din acest punct de vedere sunt pe aceeasi linie cu cei de mai sus care isi doresc o implicare mai mare a tinerilor in afacerile interne ale Romaniei ( in special in politica) dar in acelasi timp ma intreb cine face precedentul in a fi model? Cati ar fi cei care au renuntat la viata de critic din civilie si s-au inrolat la munca in folosul societatii in sfera decizionala a politicului ?

Ghinea pomeneste de cei de la Romania Juna… Sunt uimit sa vad cat de superficiali sunt, cateodata, oameni ca Ghinea si Neamtu. La criticile aparute referitoare la RJ si LSRS (organizatorul acestui eveniment) amandoi au raspuns in tonul “vazand ca e vorba de Institutul Bancar Roman nu credeam ca mai trebuie sa verific participantii”. Au ajuns si acesti oameni la un fel de narcisim de a fi prezenti si a gira evenimente pe care nici nu le mai pot pregati (in sensul de documentare asupra evenimentului, a te interesa cu cine urmeaza sa stai la masa etc, etc) sau pur si simplu nu le pasa la ce agapa merg atata timp cat suna bine si cafeaua e gratuita ? Si nu sunt singurii care au semnat ca primarii prezenta la acest eveniment!

Cum arata viitorul ? Sumbru! Daca tinerii care au o mare vizibilitate in societate evita sa-si foloseasca capitalul pe care-l au pentru a schimba viata politica atunci prin sfaturile pe care le dau nu fac decat sa trimita carne de tun pentru establishment-ul politic deja existent si nu fac decat sa justifice ideea existenta ca un tanar care nu a urmat cresa politica intr-un partid nu are ce cauta in partid. Cu ajutorul lor vechimea in establishment va fi singurul criteriu de ascensiune in Romania de maine.

Bacalaureat 2011 -(II)

Asa cum am promis continui analiza referitoare la Bacalaureatul din acest an.

Astazi discutam despre proba la limba materna si proba la alegere.

Limba materna
In cazul probei la limba materna exista o variatie mare intre numarul de candidati in functie de limba. Unele limbi materne ma gandesc ca pot avea o multime relativ mica de corectori, propunatori de subiecte, profesori la clasa, multime corelata cu numarul de candidati.

Mai jos distributia pe judete a rezultatelor de la limba materna:

si distributia la fiecare limba materna in parte

Mi se pare interesant faptul ca media notelor este aproximativ proportionala cu numarul de participanti la proba. Doresc sa ma marginesc la puncta acest efect fara a face supozitii referitoare la provenienta acestuia.

In ceea ce priveste materia la alegere am considerat doar Fizica, Geografia si Biologia. Mai jos sunt distributiile acestora.

Mi se pare ingrijoratoare situatia de la Fizica. Mi se pare ca numarul candidatilor de sub 5 este mai mare decat numarul candidatilor de peste 5.2. Nu stiu daca e din cauza dificultatii subiectelor sau pur si simplu provine din predarea defectuoasa a fizicii ( trebuie sa spun ca predarea fizicii e in corelatie cu matematica. Cum in ultimul timp la matematica s-au scos din programa o serie de notiuni absolut necesare in fizica, sau au fost mutate foarte tarziu in ciclul de studii, se poate ca fizica sa simta efectul acestor modificari. )

Astazi Diana a publicat si un articol “Ce s-a aflat din datele de la BAC (vedere de ansamblu)” articol “culegere” care sumarizeaza discutiile avute in blogosfera pe marginea analizei datelor de la bacalaureat.

Bacalaureat 2011 – Nota 5 cel mai usor de luat!

Saptamana trecuta am aflat ca Diana Coman a reusit sa centralizeze datele de pe situl ministerului intr-o baza de date. Acest lucru nu a fost usor si o felicit atat pe ea, cat si pe cei care au ajutat-o ca au avut rabdarea sa adune aceste date intr-un fisier unic, relativ usor de folosit apoi pentru analiza de mai jos.

Saptamana trecuta cei de la Freakonomics au publicat un articol referitor la niste caracteristici observate in examenul polonez echivalent Bacalaureatului. Titlul articolului este “Another case of teacher cheating, or is it just altruism?”. Intrebarea mea e daca vom regasi aceleasi efect in notele de la Bacalaureat 2011.

Cateva precizari: In histogramele de mai jos am inclus notele tuturor candidatiilor care au sustinut o anumita proba, indiferent daca acestia au promovat sau nu Bacalaureatul. Notele considerate sunt notele finale.

Sa aruncam prima privire la subiectul de examen sustinut de toti candidatii: Limba romana.
Distributia notelor o putem vedea in histograma de mai jos:

Axa Ox reprezinta notele si are o rezoltie de 0.2. Pe axa Oy regasim numarul de note care se inscriu in intervalul [X,X+0.2]. Ceea ce frapeaza in aceasta imagine este numarul mare de note intre 5.0 si 5.2 si o penurie de note intre 4.2 si 5.0. Din acest grafic putem concluziona ca exista o tendita a corectorilor de a acorda cateva zecimi de punct (pana la jumatate de punct) celor care sunt chiar sub nota de trecere (5). Este altruism sau este vorba de un oarecare efect al notei intregi ? Nu pot sa ma pronunt! Voi semnala insa faptul ca aceeasi tendinta de asimetrie puternica intre binul [N-0.2,N] si binul [N,N+0.2], in favoarea celui din urma, exista si pentru N=6,8,9 (dar este putin pronuntat pentru N=7).

Intrebare: Este acest efect un efect general?

Mai jos puteti vedea distributia 2D a notelor la Limba romana. Pe o axa gasiti indicativul judetului (greu vizibil in acest plot, mai bine vizibil in urmatoarele histograme. Daca dati click pe plot accesati varianta PDF), pe alta axa nota, iar culoarea reprezinta frecventa de aparitie a notelor. Frecventa este normalizata in fiecare judet astfel incat in fiecare bin putem citi direct procentul unei anumite note. Am ales normalizarea in fiecare judet pentru a putea compara judetele intre ele.

In aceasta imagine este vizibil ca acest prag, la nota 5, este un fenomen general in toate judetele, iar marimea efectului este similara in toate judetele. In aceasta histograma se pot observa si crestele de la 6,8 si 9.

In imaginea de mai jos puteti vedea mai bine distributia notelor in fiecare judet.

Intrebare: Este acest efect prezent doar in cazul probei la Romana?
Nu! Acest efect l-am observat la toate probele pentru care am avut histograme.
De exemplu, mai jos, distributiile pentru proba Matematica T1:

si pe judete:

Identic si in cazul probei Matematica T2:

In ultimul grafic mi-a atras atentia judetul Salaj care are peste 20% din notele la proba Matematica T2 undeva in jurul notei 5. Iata histograma pentru acest judet la proba Matematica T2:

Distributia arata in mod sigur ciudat. Ar fi interesant de aflat ce s-a intamplat in acel judet unde din 1551 de candidati ~360 de candidati (23%) au luat note intre 5 si 5.2.

Acum sa aruncam o privire si la proba de profil Istorie. (La Matematica T3 au fost 8 candidati si am decis sa ignor aceasta proba). Distributia nationala o puteti vedea mai jos:

Iar pe judete:

La proba Istorie e evidenta penuria de note sub 5. Probabil ca subiectele au fost asa de usoare ca era aproape imposibil de luat o nota mai mica decat 4.5-4.75. Si aici sunt evidente efectele la 5,8 si 9.

Astazi ne vom opri aici! In zilele urmatoare urmeaza sa mai public anumite histograme referitoare la proba la alegere si limba materna.

Cateva concluzii intermediare:

  • distributiile obtinute au o abatere destul de mare de la distributia normala (Gauss). In aceste conditii gasesc ca este greu de efectuat o analiza mai exacta a datelor.
  • s-a discutat ca rata de esec la BAC 2011 a fost mare. Daca e sa readucem distributia spre o gaussiana ar trebui sa consideram o parte din candidatii care au note intre 5-5.2 picati. Ori asta ar insemna o crestere a numarului de respinsi in ordinul a 10%.
  • probabil este necesara introducerii corectarii pe subiecte (la fel ca la olimpiade). In felul acesta s-ar evita efectele din jurul notelor intregi.
  • ar fi fost frumos sa avem aceste analize prezentate e minister sau de media in valtoarea discutiilor despre Bacalaureat. Eu nu am vazut nici o analiza detaliata asupra examenului de Bacalaureat atat din acest an cat si din anii precedenti. In plus, din cele mentionate de Diana, datele apar pe situl edu.ro intr-o forma care face extrem de grea analiza lor de catre parti independente.(Daca exista aceste analize detaliate va rog sa mi le semnalati!) In orice caz astfel de analize ar trebui publicate constant de MEN si sper sa o faca mai ales ca are baza de date in ograda.
  • conform datelor prezentate “cinciul” e nota cel mai usor de luat.

    • Pe aceeasi tema:

  • Bacalaureat 2011 -(II)
  • Bacalaureat 2011 -(III)- medii si corelatii – cosmetizare de cancelarie ?

    • Daca va intereseaza asemenea statistici va recomand si urmatoarele postari care au “canibalizat” datele obtinute de Diana:
    Topul liceelor la Bacalaureat 2011
    Despre Bacalaureat, cu cifrele pe masa
    Clasificarea liceelor dupa media de la Bac 2011
    Cele mai bune specializari pe blogul lui Adrian Mihalcioiu