Picatura de Fiere – Page 4 – Picatura de Fiere

Din nou despre TT-G3A

Ieri a fost o noua editie (puteti gasi si inregistarea) Cafeneaua de stiinta unde s-a discutat despre raportul TT-G3A. Parerea mea despre acest raport o gasiti aici.

As vrea sa comentez pe marginea opiniei lui Daniel David, exprimata si in raport, ca reforma nu trebuie sa se aplice retroactiv. Prin urmare, o persoana care are dreptul de a conduce doctorate nu-l pierde ci il poate exercita pana la pensionare. Argumentul lui Daniel David este ca, atunci cand retroactivitatea functioneaza, rezistenta la schimbare este asa de mare incat nu poate exista schimbarea. Ceea ce eu intreb este daca la nivel social este benefica aceasta atitudine.

Sa luam drept exemplu conducerea de doctorate. Obtinerea acestui drept ( o data rezervat doar provesorilor universitari) a fost modificata prin includerea abilitarii, destul de “dura” – in raport cu performantele locale – in versiune originala Funeriu, si apoi modificata si remodificata. Acum se zvoneste ca abilitarea urmeaza sa fie mutata de la nivel de CNATDCU la nivel local universitar, lucru care ar duce total la diluarea de continut a abilitarii ( vezi articolul lui Liviu Ornea din Observatorul Cultural).

Sa mai zicem ca in Romania avem in momentul de fata 9000 de conducatori de doctorat. Si sa mai zicem ca 10% ( cifra vehiculata la Cafeneaua de stiinta) indeplinesc standardele “dure” de abilitare, respectiv 10% dintre acesti conducatori de doctorat sunt peste media internationala in domeniul lor de activitate. Sa mai presupunem ca acestia au intre 35 si 65 de ani cu o distributie uniforma si ca in fiecare an se pensioneaza automat cei care au 65 de ani ( 300 de pensionari pe an). Sa mai presupunem ca in fiecare an sunt acordate 300 de abilitari si toate persoanele noi abilitate sunt cercetatori peste media mondiala in domeniul lor de activitate. Ducand exercitiul pana la capata o sa observam ca pentru a avea 50% dintre conducatorii de doctorat din Romania peste media nivelului mondial am avea nevoie de vreo 12 ani. Adica cel putin 3 guvernari care sa mearga pe acceasi carare fara sa se abata din drum.

Mai apoi, considerand ca ce se naste din pisca soareci mananca, ce ne facem cu doctorii care devin absolventii conducatorilor slab performanti? Ca societate nu finantam o minciuna pentru acesti oameni care, foarte putin probabil, vor reusi intr-o cariera academica ? Sa nu uitam ca un doctorat slab e un handicap imens in aceasta lume academica incredibil de competitiva ? Are sens ca statul sa finanteze o asemenea minciuna ? Are sens ca acesti pseudo-performeri sa educe noi generatii de studenti ? Oare nu sunt acestia bani aruncati pe fereastra?

Nu cred ca lucrurile se pot face peste noapte. Dar evaluarea programelor de studii, clasificare universitatilor centrate pe educatie si cercetare, suspendarea drepturilor de conducere de doctorat celor care nu au abilitarea forte – cu un termen de 4-5 ani, probabil ca ar accelera procesul de schimbare a generatiilor de pseudo performanti cu o generatie de performanti. Da, aceasta ar insemna taierea cracii de sub picioare pentru foarte multi dintre cei care sunt factori de decizie astazi, dar e un efort absolut necesar.

Impostura si mediocritatea din invatamantul romanesc a ajuns la nivelul la care risca sa omoare organismul in care traieste. Momentan mutatiile care se produc arata spre o accelerare a distrugerii organismului. Trebuie sa inteleaga si ei ca fara o mutatie urgenta se omoara singuri omorand sistemul.

Raportul TT-G3A

Astazi am dat peste raportul TT-G3A. Am vazut ca a fost prezentat in anumite medii drept o analiza a cauzelor pentru care nu functioneaza invatamantul superior si cercetarea in Romania. In spatele Grupului de Analiza, Atitudine si Actiune in Politica Stiintei din Romania ( Think Tank – G3A) sunt 25 de experti cooptati de Revista de politica a stiintei si scientometrie. Raportorii sunt, in ordinea de pe articol, Alexandru Corlan, Daniel David, Petre Frangopol, Livius Trache.

In primul rand revista care gazduieste acest Think Tank are de explicat un lucru si anume cum se raporteaza la punctul (C) de mai jos cand practic toate articolele din revista sunt in limba romana si se adreseaza unui public extrem de restrans. Nu intra si aceasta revista in acele forme fara fond, care este adevarata valoare academica a revistei si care este impactul international al ei ?

In al doilea rand, in discutia despre generatii, oare cum poate fi acest raport o imagine de ansamblu a situatiei din invatamantul romanesc ? Citind Anexa 1 observam ca e o abordare de tip top-down toti membrii fiind persoane cu pozitii de conducere (superioara – rectori, directori de institutii, etc. ) ? Cum poate fi aceasta analiza independenta si cat de obiectiva poate fi ? In plus, asa cum faceam aluzia mai devreme, media de varsta este 62 de ani. Avem un think-tank la 3 ani inainte de pensionare. Oare cati dintre ei sunt de facto in categoria (c) de la punctul (D)? Prin acest “conflict” de autoevaluare sa se explice afirmatia de la punctul (E)?

Mai jos va dau si distributia pe varste a celor care sunt membri in TT-G3A si care au fost chestionati in procesul formularii acestui raport. Cea mai tanara persoana are 42 de ani, cea mai in varsta 81. Nu inteleg cum in formularea acestui raport nu a fost cooptat nici o persoana tanara, nici o persoana activand in strainatate. Pur si simplu am impresia ca se face un alt comitet care sa vina cu o groaza de documente dar sa nu schimbe nimica. Nu-mi pot imagina ca cei din aceste comitete nu sunt deja mult prea contaminati cu situatia existenta pentru a putea fi vectorii schimbarii sau a putea functiona drept critici independenti.

Mai jos cateva din ideile care mi-au atras atentia si la care fac referire mai sus.

(A) Discutia despre organizarea universitatiilor mi se pare interesanta. Structura este concentrata pe administratie si mai putin pe menirea de cercetare. Astfel discutam de facultati, catedre, departamente etc. si foarte putin despre institutul pentru cercetarea in problema x.

(B) Figura 4 din raport care arata ca in 2004 procentul din PIB pentru educatie si cercetare a fost cam 0.3% si 2013 l-a regasit crescut cu 0%.

(C) “Cand am realizat ca avem nevoie de publicatii internationale, in loc sa tintim sa publicam in revistele internationale de top, ne-am inventat propriile reviste[…]. […] aceste reviste sunt de cele mai multe ori periferice domeniului, […], pastrandu-se astfel izolarea stiintifica a Romaniei.

(D)Identificarea a celor 3 categorii de personal academic: (a)Tributarii vechii paradigme comuniste, (b)Pseudoperformantii si (c)Tributarii noii paradigme. Mixajul dintre cele trei categorii face ca universitatiile romanesti sa nu se reformeze

(E)[…], aceste modele internationale de la unitatile academice de prestigiu nu trebuie preluate fara adaptare, dar adaptarea nu trebuie sa le modifice esenta. Mai mult, aceste modele nu trebuie sa fie o amenintare pentru cei care s-au format in vechile modele/paradigme; ele se vor aplica pentru viitor.

Se inchid usile

Treaba cu votul in strainatate e un semn clar referitor la ceea ce urmeaza. Dupa reactia de febra si pornire a anticorpilor pe care ati vazut-o in educatie si cercetare acum a urmat, la propriu, inchiderea usilor pentru toti cei plecati in strainatate.

Voi nu traiti aici, voi nu mancati salamul pe care il mancam noi, voi nu traiti aici, voi nu sunteti mandri ca sunteti romani, voi …, voi … , voi … atatea motive pentru a fi expulzati si exclusi de cei care se autovalideaza unul pe celalt in tara.

Au inchis in nas usile la sectiile de votare, maine ne vor inchide in nas tara. Iar prostii suntem noi, cei care traim ca niste indragostiti adolescentini si nu ne putem rupe de autoprosteala noastra care ne spune ca lucurile se vor indrepta, ca ne intoarcem, ca vom fi primiti cu bratele deschise, etc. Nu, suntem niste autoexilati. Nu suntem nici macar eroi caci nimeni nu s-a opus plecarii noastre ( ba chiar am fost invitati) si apoi lumea s-a asigurat ca ramanem unde am plecat.
Tot ce putem face este sa ramanem un fel de Europa Libera pentru cei care raman pe baricade si viseaza.

Paradoxuri prezidentiale

Randurile de mai jos reprezinta ganduri care ma framanta de cateva zile. Nu sunt decat asternerea in scris a acestor framantari.

Totul pare vraiste, fara noima. Ori eu sunt adeptul teoriilor conspiratiilor or in spate exista o lucratura care incearca sa se acopere din plin. In ultimul caz, totul e posibil sa fie rasturnat pentru a avea sanse mai mari de realizare. Realizare a ce ? Nu stiu. Am impresia ca suntem in momentul din Pendulul lui Foucault in care nu stim daca lista pe care o avem e un plan bine pus la punct sau o lista de cumparaturi. (Sper sa nu ma insele memoria cu acest episod pe care mi-l amintesc.)

De ce avem 14 candidati la prezidentiale ?

De ce avem de ales intre atatia candidati? In 2009 am avut 12, in 2004 tot 12, in 2000 tot 12. Initial am plecat de la ideea ca am avea inflatie de candidati dar se vede clar ca nu este asa. Parerea mea este ca sunt asa de multi pentru ca avem de-a face cu o coalitie transpartinica si transinterese pentru a impiedica cel mai bine cotat candidat pentru a lua o victorie rasunatoare si a deveni, direct din primul tur, presedinte. Bineinteles ca unii din cei 14 au rolul de erodare a numerelor doi si a se asigura ca cel mai periculos contracandidat nu se califica in turul 2.

Primii doi trei au intotdeauna cam 70-80% din votrui. Si prin urmare restul de facto nu conteaza, cel putin in prima faza. Caci in faza a doua e foarte important, cel mai important, candidatii de pe locul 3-4. Acestia au puterea imensa de a inclina balanta. De aceea e nevoie de 14 candidati pentru a se asigura ca exista un tur II.

Cum toata lumea stie ca urmeaza un tur II sunt sigur ca cele mai “nucleare” dezvaluiri urmeaza sa le auzim incepand de lunea viitoare.

Cand a inceput marele balet ?

Trebuie ca au existat pozitionari si repozitionari. Ba chiar trebuie sa fie existat si actiuni de “urgenta”. Nu-mi este clara logica lor, dar in mod sigur au o logica. De pilda intrarea, pe ultima suta de metri a lui Melescanu in cursa. De ce a asteptat pana la sfarsit ? La fel, de ce Monica Macovei a asteptat pana in buza campanie sa-si faca inscrierea in cursa ? Bineinteles ca a te anunta prea devreme te face o tinta usoara. Dar a amana prea mult inseamna ca iti atragi mai greu simpatizantii.

Si apoi sa nu uitam alte lucruri care s-au intamplat si pe care probabil nu le intelegem in adevarata lor imagine. De pilda modul usor in care Antonescu, intre 2013 si 2014 a pierdut presidentia PNL si noul adus in partid Iohannis a castigat, unanimitate, PNL-ul. Apoi a urmat fuziunea cu PDL-ul, dusmanii de moarte si sustinatorii lui Basescu. Sa fi fost Iohannis “calul troian” care sa rupa USL si apoi sa reunifice PDL cu PNL ?

De ce Monica Macovei si Elena Udrea ?

In miscarea de “independenta” a PDL-ului fata de Basescu … s-a nascut PMP-ul. PMP-ul a fost pregatit drept o alternativa reformatoare si care schimba total modul in care se face politica in Romania. Diaconescu urma sa fie candidatul la presidentie. Dar apoi a aparut Elena Udrea care a castigat presidentia partidului si apoi a devenit si candidatul la presidentie, candidat sustinut puternic de Traian Basescu. Au urmat o serie de retrageri din PMP, probabil cei care nu stiau planul de la inceput.

Pe de alta parte, Monica Macovei, o persoana care s-ar fi identificat mai degraba cu idealul reformator din PMP nu a facut trecerea dinspre PDL. Cred ca multa lume n-a inteles cum s-a separat apa de ulei ramanand ulei in apa si invers. Totusi ramanerea in PDL i-a asigurat Monicai Macovei un loc in parlamentul European, lucru care nu trebuie uitat.

Care au fost oamenii care au marcat mandatele Basescu ? Boc, Udrea, Macovei si Funeriu …. despre toti s-a vorbit in exces si, cred eu, peste ani numele lor vor ramane memorate ( fie cu nota pozitiva fie negativa). Funeriu a fost contracandidat cu Udrea la presidentia PMP. Boc si Udrea nu tin minte sa fi avut o confruntare directa. Macovei cu Udrea la fel.

Oare, intrebare, de ce Macovei a trecut in disgratia lui Basescu si Basescu a marsat permanent, obsesiv cu Udrea? As zice ca mai degraba Monica Macovei e sustinuta in acest fel de Basescu. Simpatizantii tip “basisti” reformatori nu vor merge niciodata alaturi de Udrea. Prin sustinerea fata de Udrea Basescu pare a se fi asigurat ca Monica Macovei nu este a) asociata cu Basescu, b) in tirul direct al lui Ponta si c) ura impotriva lui Basescu este canalizata catre un pion care dispare usor de pe tabla de joc lasand nebunul/calul Macovei cu o libertate mare de miscare.

PS: Mi se pare plina de inovatie campania lui Macovei dar totusi familiara. Imi aduce aminte de ardeiul iute a lui Basescu si schimbarea portocalie. Paranoic cred ca exista o conexiune.

Unde e Antonescu ?

Unde a disparut ? Cred ca doar Emil Constantinescu a mai disparut in asa mare tacere dupa ce a iesit din functie. Sa fie ca Antonescu este marele perdant al acestor alegeri ? A fost prezentat ani de zile drept candidatul la presidentie doar pentru a lua luminiile de pe Ponta. Paradoxul este ca si el a crezut acest lucru. Totusi de ce a disparut total ? Urmeaza sa apara in turul II si sa aiba rolul de “deux ex machina”?

Care este rolul partidelor?

Multitudinea de pioni de la nivel local se misca. Probabil haotic caci nici ei nu mai stiu ce se intampla. Se pare ca acum sunt uniti oarecum impotriva alegerii lui Ponta, dar ce se va intampla in turul II ? Cum se vor reaseza partidele ? De ce au ales aceste schimbari, fuziuni majore inainte de alegeri ? Frica de a nu ajunge insignifiante in fata unui partid unic ?

Programul pe educatie al Monicai Macovei e in directia Funeriu

Cititi programul pe educatie al candidatilor. Al lui Macovei mi-a adus aminte de Funeriu. Sa fie o continuitate pe un drum corect sau/si in plus indiciul legaturilor nevizibile inca ?

Rolul serviciilor

Toti candidatii par sa spuna ca serviciile s-au implicat in campanie. Important este cum s-au implicat. Sa fi existat, la un moment dat, un risc major la securitatea Romaniei in asa fel incat serviciile au considerat ca este de datoria lor sa actioneze ? De ce ar fi actionat abia acum, concomitent cu alegerile si nu mai devreme ? Sa fie alegerile momentul “optim” pentru aceste actiuni pentru a nu naste alte suspiciuni ?

Si daca exista o lupta intre servicii? Daca viziunea lor asupra viitorului tarii e diferita ? Atunci ar trebui sa ne asteptam ca aceasta lupta sa continuue si dupa alegeri iar cel mai greu de prezis este forma pe care acest razboi ar putea sa o ia.

Rolul DNA/judecatori

In ultimul timp numarul arestarilor si condamnarilor a crescut ametitor. E ca si cum toate dosarele au avut termenul de scadere acum. Sa fie ceva care sa nu aiba nici o corelatie cu alegerile de anul acesta? Greu de crezut, si totusi…. ce s-a intamplat? Cum se poate ca aceleasi lucruri putem sa presupunem ca se intamplau fara a avea nici o urmare acum cativa ani iar acum lucrurile se agita asa de repede ? Daca e sa ma intrebati aceasta e piesa cea mai importanta din puzzle. Cine si-ar fi imaginat, de pilda, ca un Hrebengiuc sau Cocos ajung in spatele gratiilor in aceeasi saptamana ? Cum sa mai sustii acuzatiile de politie politica cand vezi asemnea lucruri?

Eu cu cine votez?

Nu stiu daca am reusit sa te confuzez. N-am raspunsul clar pentru mine, de unde sa-l am pentru tine ?
Ramane la latitudinea ta sa-ti faci calculele si sa iti asumi votul.

Eu, la aceasta ora, sunt hotarat impotriva lui Ponta, dar, deocamdata, dau cu banul intre Iohannis si Macovei. Dupa cum a inceput si s-a desfasurat campania maine urmeaza o noua dezvaluire, iar Sambata inca una. Parca simt ceva in aer!

Tot din calatorie

Ca urmare a ultimei mele postari am fost “acuzat” ca nu vad decat defectele si lucrurile negative din Romania. Chestiune care pare sa fie cam la acelasi nivel cu tradarea de tara, natie si traditii. Pai sa ma explic de ce vorbesc mai mult de lucrurile neplacute decat de cele placute.

Undeva pe langa Alba Iulia se afla un complex nou deschis. E vorba de un hotel cu SPA, cu restaurant frumos, cu o sala imensa pentru nunti, etc. E foarte bine ca se intampla asa ceva in Romania, nu ma intelegeti gresit. Dar e acel loc reprezentativ? E locul cu care te intalnesti des sau e mai degraba un accident pentru cetateanul roman sau calatorul venit prin zona ? Eu cred ca este mai degraba a doua varianta.

Lucrurile de care te lovesti in Romania sunt cu totul altele. Restul e probabil o buba imensa. Cum se poate ca sa nu ti se dea restul pana la ultimul banut? Cum e posibil ca sa fi ajuns o “normalitate” ca la o cursa de 7 lei sa ti se spuna senin n-am cum sa va dau rest ( la o bancnota de 10). E vorba de un bacsis de 40% …. deloc neglijabil. Cativa covrigi, o gogoasa, adica poti cumpara ceva de restul ala. Si lucrul asta e facut cu cei care vorbesc limba locului, de straini nici nu mai vorbim.

La Sibiu s-a terminat de restaurat biserica Evanghelica. Urmeaza sa fie inaugurata si sa se reinceapa vizitarile. Foarte bine zic. Dar, nici la o aruncatura de bat, programul de la Bruckental incepe la orele fix 9AM si gardianul asteapta angajatii intarziati ai muzeului pentru a da turistilor drumul inauntru. Geografia timpului ( acest terment exista iar cartea cu acelasi nume va recomand sa o cititi ) spune ca ne asteptam ca in acel loc sa existe o coliziune a culturilor: turistii veniti la fix cu angajatii intarziati. Si totusi apari ca un OZN in ochii gardianului cand la orele noua fara un minut intrebi daca caseria se deschide mai devreme.

Problema e ca toate surprizele placute au si o contaminare de neplacut. Cateodata e mai bine sa traiesti in basmul pe care il crezi si sa nu te intalnesti cu personajele. Oricine ar trebui de pilda sa stie ca intalnirea cu un personaj are sanse mari sa se sfarseasca intr-o mare dezamagire. Lucrul asta l-am patit la Humanitas in Cismigiu. Sambata cand am picat pe acolo se pregatea o lansare de carte iar unul dintre vorbitori era Lucian Boia. M-a uimit prin faptul ca este mult mai inalt decat mi-l imaginam eu si prin calmul prin care isi bea ceaiul/cafeaua inainte de intrunire. Dupa ce am cautat prin rafturi ceva carti sa-mi reinprospatez tsundoku-l am luat-o spre casa si iesire. De data asta mi s-a parut ca n-au aparut lucruri interesante de cand am plecat din Romania. Foarte multe lucruri interesante ( traduceri din literatura straina, romane locale, o groaza de memorialistica si carti de amintiri, alte lucruri) dar care nu presa sunt interesante pentru mine. M-am speriat un pic de cantitatea mare de jurnale, carti despre perioada interbelica si altele asemeanea. Daca e sa te iei dupa acestea ori romanii sunt blocati in interbelic ori vor sa se documenteze constiincios pentru a-l reintroduce/ recreea. Dar sa inchid paranteza! Deci cand eram eu la iesire, d-nul Boia vorbea cu o alta vorbitoare despre ce urmeaza sa vorbeasca fiecare dintre ei. Asta asa … la 3 minute inainte de inceperea lansarii. Paradoxal mi s-a parut ca Luni a spus chiar el ca lucrurile in Romania nu sunt pregatite temeinic, citez “La noi lucrurile nu se fac prea serios. E o ușurință din asta de tip balcanic sau oriental.”. Una fumam, alta …. Si sa nu uit, domnule Boia daca mai scrutati eseurile pe care le publicati drept carti o sa ajunga sa fie facuta paginatia de poezie.

La Carul cu Bere m-am simtit ca’n Caragiale. Bonton si atmosfera. Asa undeva dupa orele 8 si ceva. Cand am picat acolo am stat la bar asteptand sa se elibereze o masa intr-un car plin de mese goale. Si cred ca am asteptat vreo ora si ceva si mesele tot libere au ramas. Dar a fost bine ca asa am putut sa trag cu urechea la o discutie academica. Un profesor, nu spui cine – oricum nu l-am recunoscut, cu un prieten al Dilemei Vechi puneau tara la cale la un vin fiert urmat de o berica. ( O sa va spun eu si de berica!) Au discutat de una, de alta, de alegeri, de candidati pana cand au ajuns la cele intamplate cu abilitarea. Din ce am auzit cica s-a intrunit comisia si au mai bifat niste dosare. Dar nu mai e asa cum a vrut-o Funeriu caci au schimbat regulile unii din fruncea tarii. Asta imediat, inainte sa fie devalizata de Pic si Poc, si pentru a se asigura ca se pot abilita si ei. Buuuun, zic io in sinea mea, ca-i parlament ca-i comisie academica regulile sunt aceleasi : ” sa facem in asa fel sa castige ai nostri si sa fie promovati ai nostri”. Dupa acest intermezzo academic distinsele personaje au decis sa discute problema Siriana si, concomitent, am primit si noi o masa. Asa ca nu va pot spune daca au mai discutat si de alte aspecte academice. Sa revenim la berica. M-au capiat din nou toate persoanele din domeniul servicii care iubesc diminutivele. Asa dragoste rar s-a mai vazut! Iar am auzit la greu leuti, bonulete, biletel, banuti, pungulita, si cate si mai cate.

Sunt si eu prieten al Dilemei si am citit si eu (partial) numarul 558. Delicios numar! Merita cumparat doar pentru “discutia” dintre AMP ( prin purtator de cuvant) si Ghinea. Ceea ce n-am inteles eu bine e de ce are nevoie Ghinea de o pagina intrega pentru a raspunde lui AMP. Adica e razboi pe viata si pe moarte, ce mai! Ceea ce mi s-a parut absolut savuros e descrierea lui AMP si cele trei faze ale relatiei ei cu persoanele publice. Cat adevar!

Si uite, desi am pornit pe drumul de a lauda traiul romanesc am ajuns sa-l critic. Iar imi primesc o sapuneala de la cititorii atenti la ceea ce scriu. Si cand ma gandesc ca nici macar n-am pomenit nici un cuvant de alegeri, sau de zapada si salturile din autobuz catre trotuar. Raman sa va spun si de astea, dar probabil ramane timp pentru astea alta data.

In final va impartasesc o monstra de eticheta din muzeul capatai de arta din Romania ca sa vedeti ca perspectiva e cu totul alta in functie de limba vorbita/citita.