Twinning in cercetare si perspectiva istorica a twinningului in Romania

In interviul din Nature Daniel Funeriu a anuntat introducerea unui concept de laboratoare gemene:

We are also in the process of creating a ‘twinning lab’ scheme in which a foreign-based scientist would get an equipped ‘mirror’ lab in a Romanian institution, complete with a couple of postdocs and PhD students and travel money for the scientist to come to Romania for a certain amount of time each year, and for the young scientists to visit his or her lab abroad. We will target mid-career scientists, with the goal that they might like the changes they see in Romania and eventually come back. Money should start to flow this year.

In principiu este o idee buna pe care eu o sustin. Dar exista si unele aspecte care fac ca un principiu sa aiba o rupere spontana cand vine vorba de realitate.

Un exemplu din istoria recenta a Romaniei cand vine vorba de acest concept de “twinning” este dat de Tom Gallagher in “Deceniul pierdut al Romaniei” p. 80:

Din 1998, programul Phare a avut un important element de twinning (infratire institutionala). Functionarii publici din statele candidate au fost pusi in legatura cu persoane asemena lor din statele membre pentru a colabora la anumite proiecte. Infratirea era menita sa contribule la un transfer de cunoastere si competenta in domenii care erau considerate cruciale pentru a se realiza cu succes adoptarea acquis-ului. In mod surprinzator, functionarii civili care ar fi putut fi detasati in Romania timp de pana la 24 de luni nu au beneficiat de o pregatire speciala pentru a se familiariza cu cultura administratiei locale, care, dupa cum aveau sa afle foarte curand, avea un specific anume. Potrivit opiniei specialistilor care au studiat aspecte ale schemei de infratire, ca urmare a acestei omisiuni, cei mai multi dintre ei “s-au concruntat cu o perioada lunga si dificila de adaptare la noul lor mediu de lucru”. Ba mai mult, acestora le-a fost adesea foarte greu sa tina pasul cu problemele administrative impuse de metodele contabile ale UE. Multi dintre ei s-au plans ca erau ocupati peste masura cu completarea a tot felul de formulare cand ar fi trebuit sa realizeze obiectivele proiectului. Deloc surprinzator, abordarea “pompieristica” a dezvoltarii institutionale, evidentiata prin exercitiul de twinning, a dus la un progres lent al capacitatii statelor candidate de a interioriza normele meritocratice si bazate pe eficienta, despre care se prezuma ca ar fi insufleti birocratiile din statele membre. Este greu de spus daca experientele legate de elaborarea de politici in statele membre ale UE au fost asimilate cu succes, insa dovada ca acest lucru s-a petrecut in Romania va fi greu de detectat.

Eu personal cred ca atata timp cat se va avea grija ca partea birocratica a acestor programe sa fie minimala. La conferinta Diaspora in Cercetarea Romaneasca una din cele mai mari plangeri a fost in ceea ce priveste birocratia. Daca un candidat in twinning isi dubleaza timpul petrecut cu birocratia si injumatateste timpul petrecut in cercetare s-ar putea ca aceasta oferta de twinning sa nu mai fie nici foarte interesanta, si nici foarte benefica sistemului romanesc.

Dar daca botezul focului va fi facut cu discursul in care se va mentiona ca localnicii au mancat mai mult salam cu soia, si trecand apoi prin faptul ca “da, in mod normal ai dreptate dar suntem in Romania” atunci toata aceasta schema de twinning e moarta din fasa.

Prin urmare e clar ce trebuie sa faca ministerul:

  • un overhead birocratic cat mai mic in acest proces de twinning (dar si in general debirocratizarea sistemului)
  • o pregatire temeinica atat a aplicantilor/castigatorilor cat si a personalului care ar urma sa intre in contact cu ei
  • sa invete din greselile facute de alte programe de twinning
  • Nature despre legea educatiei

    In numarul de ieri al Nature* au aparut doua articole referitoare la situatia cercetarii si educatiei in Romania si Bulgaria. In plus si un interviu in extenso cu ministrul educatiei Daniel Funeriu.

    Articolele le puteti citi aici Science fortunes of Balkan neighbours diverge si aici Different strokes. Interviul este aici: Romania’s high hopes for science.

    Eu imi permit sa retin concluzia unuia dintre articole:

    In the meantime, it [Bulgaria] needs to restore budgets for science and universities to levels that allow them to function properly, and delay plans to break up the academy. Only when a proper long-term strategy is in place will the government know what it needs to do about its research institutes and their budgets. If it needs inspiration in this, it need only look north to its neighbour Romania. The contrast between the age of wisdom and the age of foolishness is clear.

    *) Merita mentionat ca Nature are un Factor de impact pe anul 2009 egal cu 34.5. Aceasta inseamna ca fiecare din articolele stiintifice publicate in aceasta revista saptamanala in anii 2007 si 2008 a fost citat in medie de 34.5 ori. Iar faptul ca aceasta revista care apare din 1869 raporteaza in modul de mai jos stirea referitoare la aceasta noua lege a educatiei este un mesaj in sine.

    File de istorie

    Acum foarte multa vreme faceam niste Calcule politice. Cred ca intr-un fel sunt valabile si acum in momentul in care ne uitam la alianta (PNL-PC)+PSD

    Merita remarcat ca in imagine alianta PSD-PNL(PC din pacate nu e luat in calcul) are valoare maxima. Adica e o configuratie instabila (explicatia in articolul Calcule politice ).

    In momentul de fata o asemenea alianta e posibila doar din cauza ca exista un tel comun care sterge toate directiile doctrinare, anume scopul anti-Basescu. Din punctul meu de vedere din primul moment in care Basescu va fi eliminat aceasta alianta nu mai are subiect si se va destrama de la sine. Cam cum s-a intamplat cu alianta DA. Totusi cred ca cei din DA au avut si alte lucruri in comun decat un program anti-Nastase. Acum tot ce aud eu de la (PNL-PC)+PSD e anti-Basescu si nimic mai mult!

    Din punctul meu de vedere “Dreapta cale” va fi dreapta pana la primul colt. Primul colt va fi, in mod sigur, momentul alegerilor prezidentiale din 2013 cand aceasta alianta va fi in mod aproape sigur declarata nula. In plus probabil si mai interesant va fi momentul 2018 … cand fie PC sau PNL au sanse mari sa dispara de tot.

    PS: bineinteles ca randurile sunt ale unei persoana care “habar nu are ce se intampla in Romania si cu toate acestea a hotarat soarta tarii”
    PPS: cred ca merita sa cititi articolul la care fac referire la inceput pentru a intelege de ce aceste aliante sunt efemere si in momentul in care scopul real dispare se vor narui ca niste castele de carti.

    Ultimul an cu Tevatron

    Astazi a fost anuntat la Fermilab faptul ca, in ciuda unei recomandari de a continuua programul Tevatron pentru inca trei ani, in lipsa identificarii finantarii pentru aceasta extindere in Octombrie anul curent vor avea ultimele ciocniri proton-antiproton in Tevatron.

    Aceasta stire este o lovitura grea pentru toti cei care lucreaza la Tevatron, dar si pentru cei care lucreaza la LHC. In ciuda faptului ca rezultatele de la Tevatron vor mai curge pana prin 2013 spiritul de competitie intre cele doua mari laboratorea va muri incet, incet.

    Cum primul experiment nu se uita niciodata Tevatron si DZero vor ramane in memoria multor fizicieni drept prima scoala. In plus in istoria stiintei Tevatron va ramane pentru descoperirea cuarcului top in 1995.

    Sirea sursa o gasiti aici.

    Ghiveci cu educatie

    Dupa o gestatie destul de lunga cu o serie de avorturi, inseminari si re-inseminari s-a nascut o noua lege a educatiei. Parerea mea e ca este o lege, in ansamblu, foarte buna. Si daca legea e foarte buna de unde tot circul pe care l-am vazut peste tot ( mai putin la TVR caci acolo e televiziunea puterii si perechea Marga – Andronescu nu a mai aparut — desi am inteles ca unul dintre ei fusese invitat ).

    Marcel Tolcea face o foarte buna radiografie a momentului. Merita citita si merita citite si trimiterile facute din postul respectiv. Putina istorie n-a omorat pe nimeni si nici nu trebuie sa mergem pana la Hitler asa cum ne indeamna Marga.

    Cat despre informatiile aruncate cu duiumul pe sticla merita retinut un aspect demn de Radio Erevan. Dna Andronescu trambiteaza sus si tare ca UPB e in top 500 mondial al universitatilor pe locul 472. Felicitari! Pupat toti in parcul politehnicii. Numai ca topul modial e topul modial al universitatilor in “physical sciences” sau 472 e de fapt 762 in topul general. Pentru cei care doresc sursa o gasesc aici.