Durata de viata a guvernelor Romaniei

 

Ne indreptam spre o democratie reala ?

Astazi a avut loc prima retragere de incredere a guvernului de catre parlament.  E un exercitiu normal intr-o democratie.

In perioada interbelica guvernele s-au succedat mult mai rapid.  Mai jos un tabel compilat dupa wikipedia.  Observam ca durata media a ultimelor guverne nu este in mici un caz extrema.  Ba chiar se pare ca durate mici se regaseau in perioada interbelica, periada care nu e privita retroactiv ca fiind o perioada prea rea din istoria Romaniei.

Sef de stat Inceput mandat Sfarsit
mandat
Numar guverne Timp mediu guverne
Al.I.Cuza 24.01.1859 23.02.1866 5 17.0
Locotenenta 23.02.1866 22.05.1866 1 3.0
Carol I 22.05.1866 10.10.1914 32 18.2
Ferdinand I 10.10.1914 20.07.1927 11 13.9
Mihai I 20.07.1927 08.06.1930 4 8.8
Carol II 08.06.1930 06.09.1940 15 8.2
Mihai I 06.09.1940 30.12.1947 4 21.8
C.I. Parhon 30.12.1947 12.06.1952 1 54.0
P.Groza 12.06.1952 07.01.1958 2 33.5
I.G. Mauer 11.01.1958 21.03.1961 1 38.0
G. Gheorgiu-Dej 21.03.1961 19.03.1965 1 48.0
C. Stoica 24.03.1965 09.12.1967 1 33.0
N.Ceausescu 09.12.1967 22.12.1989 4 66.0
I.Iliescu 22.12.1989 17.11.1996 3 27.7
E.Constantinescu 29.11.1996 20.12.2000 3 16.3
I.Iliescu 20.12.2000 20.12.2004 1 48.0
T.Basescu 20.12.2004 20.12.2009 2(3) 30(20)

Miscarea internetului impotriva lumii plate

In The World Is Flat: A Brief History of the Twenty-First Century  Thomas L. Friedmann argumenteaza ca lumea a devenit un teritoriu plat in care distantele geografice nu mai au o mare importanta. Sa fie deja trecuta aceasta varsta cand distantele geografice au fost minime ? Sa avem de a face cu o reconfigurare subtila in dorinta de pastrare a identitatiilor si re-maximizare a distantelor.

Probabil cel mai important factor pentru aceasta aplatizare a lumii este internetul. Dezvoltarea lui am simtit-o cu totii de-a lungul anilor.  Din punctul meu de vedere incepem sa asistam la ceea ce eu as numi o a doua faza, o faza a opusa aplatizarii introduse primordial.

La inceput internetul s-a dovedit o sursa de informatii prin care putea sa calatoresti usor in toate colturile lumii.  Fiecare din accesatorii de internet aveau la dispozitie optiunea de a-si cauta informatia, si de a nu depinde de politiciile editoriale ale unor ziare sau televiziuni.

Insa la un moment dat s-a nascut ceea ce in termeni tehnici se numeste “cookie”. Aceste mici coduri s-au nascut din dorinta de personalizare a servicilor oferite de paginile internet. O facilitate bine venita atunci cand este vorba despre niste optiuni estetice ale paginii oferite. Dar ce se intampla atunci cand informatia pe care o urmaresti este analizata prin intermediul acestor cookie-uri si pe viitor informatia prezentata e preponderent din domeniul tau de interes ?  Din cate stiu eu aceasta abordare a fost prima data introdusa de marile situri comerciale de tipul Amazon. Pentru ei era important studiul cumparatorilor si efectuarea unor recomandari bazate pe experienta anterioara a cumparatorului.  E vorba de o manipulare subtila dar a carui efect nu este de cele mai multe ori decat un pret mai mare sau mai mic pentru acelasi product. (Intre timp folosirea de cookies pentru influentarea pretului platit pentru un produs a devenit ilegala in SUA). 

Dar ce se intampla atunci cand informatia din site iti este personalizate de aceste cookie-uri? Prima personalizare este ceea de limba. O cautare google listeaza pagini diferite cand optiunea este limba romana sau engleza, olandeza, etc.  Deci iata ca prin dorinta de a vorbi in limba celui care acceseaza pagina, google re-aranjeaza informatia.  Google e doar un exemplu si cred ca exista mult mai multe pagini de web pe care se intampla acelasi lucru. Asta inseamna ca fiecare utilizator de internet incepe sa aiba propria perspectiva asupra lumii si internetul dintr-o masa necontrolabila de informatie reala, este incet, incet transformat in miliarde  de  realitati virtuale asa cum le doresc utilizatorii. 

Suntem in stadiul incipient… dar aceasta atitudine are sansa maxima de a forma drop-outs. Daca am ajunge in situatia aceasta cookie-urile se vor dovedi un fel de space cakes.  

Din punctul meu de vedere tocmai am trecut intr-o societate informationala care elimina platitudinea in detrimentul pastrarii unor identitati (de cele mai multe ori construite) si in care distantele incep sa creasca nu sa scada.  Voi ce parere aveti ?

Cosmic Sensation

Echipa Radboud Universiteit condusa de prof. Sijbrand de Jong a castigat premiul Academische Jaarprijs 2008/2009 cu proiectul Cosmic Sensation!!! Felicitari echipei !!! (majoritatea colegi de ai mei)

Multi au auzit probabil de White/Black Sensation, o serie de petreceri house pornite in Olanda.  Iata ca anul acesta colegii mei de departament au propus un nou nume si format de petrecere care sa reflecte participarea razelor cosmice la viata noastra de zi cu zi.

Cu aceasta idee s-au inscris in concursul Academische Jaarprijs care acorda 100.000 EUR celui mai bun  proiect de prezentare a cercetarii stiintifice in fata publicului larg. Dar in ce consta aceasta idee?

In fiecare moment o multitudine de particule produse in atmosfera inalta produse de particule ultrarelativiste care strabat universul coboara ca niste jerbe spre suprafata pamantului. Aceste particule bombardeaza permanent pamantul si trec prin noi (la propiu!) in fiecare clipa.

Propunerea Cosmic Sensation este de a folosi detectori de scintilatie pentru a detecta aceste jerbe de particule (procedeu folosit in experimentele care studiaza razele cosmice), sa reconstruiasca directia si structura acestor jerbe , si apoi in timp real sa genereze un spectacol de lumini deasupra participantilor la aceasta petrecere cosmica.  Mi se pare o idee foarte buna incercarea de a vizualiza in timp real ceea ce ne este invizibil in viata de zi cu zi si sper sa ridice apetitul omului de rand pentru stiinta.

Petrecerea va avea loc anul viitor si va voi anunta cum si cand se tine! Cel mai probabil va fi cu ocazia sarbatorilor Vierdaagse.

In incheiere as dori sa mentionez ca echipa invinsa in finala , echipa TU Delft, a propus un site prin care se monitorizeaza si prezic blocajele pe autostrazi. Acest proiect (www.beta.fileradar.nl) are  modelul unui alt site olandez www.buienradar.nl care prezinta harta meteo radar si prezice miscarea precipitatilor pe teritoriul Olandei. Cine traieste in Olanda consulta acest site pentru a stii daca e nevoie sau nu sa isi ia umbrela  si este extrem de efectiv.

Mai jos clipul de prezentare al Cosmic Sensation (deocamdata doar in olandeza)

 

si un documentar in engleza referitor la razele cosmice:

De ce un Nobel nu este suficient

Pe Voxpublica Diana Coman intreaba “Ce ar trebui sa facem sa aducem Nobelul in Romania?”  . Aceasta intrebare apare constant in ultimii ani in preajma decernarilor premiilor Nobel.  (Despre niste premii o intrebare la sfarsit !). Am vazut in alta postare si cum premiile Nobel sunt aduse in discutie si in alte momente facandu-se permanent referirea la nivelul educational din Romania.

Asa cum am comentat in postarea semnalata mai sus premiul nu ar trebui sa fie un tel ci un efect, urmare a unor modificari in societatea noastra per ansamblu. 

Si daca am avea surpriza sa castige, candva, un roman , premiul Nobel cum va fi aceasta stire primita ? Va avea importanta primordiala activitatea depusa de acesta sau vom gasi alte motive pe care sa le ingrosam in stiri?  Sa luam exemplul de astazi cand Ada Yonath a castigat premiul Nobel in Chimie pentru cercetarile in domeniul cromozomilor.  Daca luam stirea AFP “Ada Yonath: first Israeli woman to win a Nobel” observam ca accentul (in titlu, cel putin ) e pus pe cu totul altceva decat importanta cercetarii stiintifice.

Ce s-ar intampl,a daca un roman ar castiga un premiu Nobel? Exista sansa ca in jurul lui sa se nasca, cladeasca o scoala ?  E greu de crezut din mai multe motive. In primul rand premiul Nobel e de obicei dat la multi ani dupa respectiva descoperire, cand, de cele mai multe ori , este retras din viata academica. Chiar daca castigatorul mai activeaza in viata academica acesta este in pozitia de profesor si deci exista o scoala a sa.  In al doilea rand exista o mare probabilitate ca acesta sa fi primit premiul pentru munca  si activitatea in strainatate nu in Romania.  Dupa parerea mea castigarea unui astfel de premiu, pe cat de prestigios, nu va avea nici un efect direct asupra domeniului in Romania.

Maine se va decerna premiul Nobel pentru Literatura.  De mai multi ani pe lista de candidati la acest premiul se afra si o scriitoare de origine romana, Herta Mueller. ( Spre rusinea mea nu am citit nici o opera a acestei scriitoare. In plus,cred ca in afara cercurilor filologice acest nume este putin cunoscut.)   Ce se va intampla daca maine acest nume se va gasi in comunicatul de presa Nobel? Cel mai probabil va fi o actiune virulenta a presei cu interviuri, declaratii, etc. Apoi se va traduce integral opera in romana si vom vedea daca va fi si un succes comercial sau nu. Ceea ce nu cred ca se va intampla va fi nasterea unei noi scoli de litere in Romania! Imi e greu sa cred ca acest premiu va duce la asa ceva.

Nu cred ca un premiu Nobel are puterea de a schimba ceva in Romania si sa punem aceste premii deoparte. Sa ne intoarcem la umila noastra ograda! Va intreb cine stie/ a auzit de castigatorii premiilor Academiei Romane de anul acesta/anul trecut?  Am incercat sa caut chiar pe situl Academiei dar n-am gasit nici o informatie despre acestea. Si pana la a visa la Nobel, nu ar trebui sa ne valorizam propriile premii ?

Premiul Nobel in Fizica

Astazi a fost decernat premiul Nobel in Fizica lui

C.K. Kao pentru cercetarea in transmiterea luminii in fibrele optice

si

W.S. Boyle si G.E. Smith  pentru inventia CCD-ului.

Prima jumatate a premiului sta la baza tuturor comunicatiilor de care ne bucuram din plin astazi. Internetul, telefonia mobila ar fi de neconceput in ziua de astazi fara capacitatea mare de transfer a informatiilor prin retelele de fibre optice care impanzesc astazi planeta.

Cat despre CCD-uri, acesti detectori matriciali de fotoni,  au ajuns sa fie la baza dispozitivelor foarte uzuale astazi. Este vorba de raspandirea la scara larga a aparatelor de fotografiat digitale, de la cele din telefoanele mobile la cele din camerele profesionale si pana la cele  sateliti si  telescoape.

Fara aceste doua inventii lumea astazi nu ar arata nici pe departe asa cum o vedem. Va puteti imagina o lume cu un internet a carui viteza e de mii de ori mai mica decat astazi ?  Sau o lume in care fotografia si filmul digital nu ar exista in forma de astazi ?

Premiul de anul acesta isi gaseste locul natural alaturi de  premiul din 2007 (Fert si Gruenberg)  pentru un fenomen a carui aplicatie permite existenta hard-disk-urilor din ziua de astazi.

Iata ca la doi ani distanta Comitetul Nobel recunoaste inovatiile care stau la baza revolutiei informationale si sociale.  Personal sunt foarte bucuros pentru aceasta alegere.