Posmagi de dupa Europarlamentare

Astazi dupa alegerile europarlamentare m-am hotarat sa fac un studiu estimativ asupra prezentei la vot. Folosind rezultatele pe judete centralizate pe Hotnews.ro si componenta demografica de pe Wikipedia am estimat prezenta la vot a minoritatii maghiare si in cadrul celorlalti locuitori din cateva judete.

Am presupus ca toti etnicii de etnie maghiara care s-au prezentat la vot au votat UDMR-ul. Aceasta supozitie este probabil punctul cel mai slab al acestei analize insa cred ca este corecta in limita unei erori de maxim 15-20%. Este de asteptat insa o contaminare si in sens invers. Pentru scopul acestui studiu aceasta supozitie este corecta.

Prezenta la vot a fost calculata folosind formula

$$! p(a)=\frac{\textrm{\% obtinut alegeri}\times\textrm{\% prezenta vot} }{\textrm{\% demografic}}$$

unde $$a$$ reprezinta fie minoritatea maghiara fie restul locuitorilor din judetul considerat. Rezultatele acestui studiu se gasesc in tabelul de mai jos.

[table id=1 /]

Ceea mai interesanta linie din acest tabel mi se pare ultima unde este calculat raportul $$p(\textrm{minoritari maghiari})/p(\textrm{rest})$$. Desi nu este o surpriza ca electoratul maghiar este foarte bine mobilizat, personal mie mi se pare interesant ca la nivel national aceasta este mai bine mobilizat cu 41% decat restul populatiei.

Toate partidele politice ar trebui sa se uite la UDMR si sa invete sa creasca rata de participare a vot in randul populatiei generale. Acest lucru ar trebui sa fie in special adevarat pentru filialele din Harghita si Covasna care nu ar trebui sa se compare in nici un fel la nivel national, ci la nivel local mai ales cand vine vorba despre prezenta la vot. Sunt insa foarte pesimist ca acesta e modul in care vor fi discutate aceste rezultate in special in cele doua judete.

Probabil multi gasesc motive prin care sa spuna de ce rata la participare la vot in cadrul minoritatii maghiare este mai mare, insa cred ca e cazul ca lumea sa se intrebe de ce rata generala de participare la vot este abia la 27%. Desi de jure avem de a face cu o democratie participativa, se pare ca cei care se implica in acest act sunt 1 din 4. In aceste conditii de participare scazuta la actul democratic se pot pune o serie de intrebari: daca democratia din Romania mai e reprezentativa, daca nu avem de a face cu o alunecare catre alte sisteme de guvernare. In opinia mea, astazi, in Romania avem de facto forma de guvernare numita cleptocratie (forma de guvernamant care extinde bogatia personala si politica a oficialilor guvernamentali si a clasei guvernante (cleptocrati) in costul populatiei).

Partea cu adevarat bolnava in aceasta afacere este faptul ca dupa ani de dictatura si apoi reforme, Romania aluneca prin propria vointa (sau mai bine spus prin propria neparticipare) in aceasta cleptocratie. Se pare ca si democratia e buna doar daca e muiata, la fel ca si posmagii.

Despre asumare ca stil de viata

Imediat dupa alegeri citesti cum fiecare isi varsa fierea in ceea ce priveste rezultatele. Citesc linii de genul :

Monstrii politicii romanesti – acum si in Europa

Elogiu nesimtirii fudule

Vadim şi Becali, bufoni de Bruxelles

România pleacă cu circul la Bruxelles

Maratonul fraudelor la euroalegeri

Ceea ce ma uimeste este faptul ca nimeni, absolut nimeni nu isi asuma faptul ca suntem asa cum suntem. Circul si smechereala sunt probabil cele doua cuvinte care ne definesc ca si natie si care mai toata lumea le are pe buze. Ceea ce lipseste este responsabilitatea de a ne asuma ca suntem ceea ce suntem. Intotdeauna gasim motive prin care sa ne separam de ceilalti. Aceste motive se numesc tara/oras, educatie, etnie, partid, participare sau neparticipare, vechi sau noi, corupti sau necorupti, etc.

Acest circ al asumarii se vede cel mai bine cand ies suvoaie care sarbatoresc o victorie a unui conational (vezi episodul Lucescu si castigarea cuperi UEFA) dar cand e vorba de cineva care a dat-o in bara e imediat clasificat ca si altceva, altundeva, etc. Cand o sa ne asumam realitatea oricum este si sa nu ne mai ascundem dupa motive ?

Ca un sumar alegatorii nu isi asuma politicienii si nu se prezinta la vot, politicienii nu isi asuma alegatorii si campania a fost una de circ nu de programe.

Personal imi e clar ca nu ne asumam exercitiul democratic si oricand e vorba ca acesta sa se desfasore gasim o portita ca sa vorbim de pe alta pozitie. Si ca sa va conving, ca un mic calcul se zvonea ca un vot ar costa 50 Ron…Cu o prezenta la vot de 25%, adica 4.5 milioane de votanti aceasta se traduce la suma de ~25M Euro pentru a castiga alegerile. Ieftin ca braga as spune!

Chip-uri cu cip-ciripi

Acum ceva timp a existat multa discutie cum ca chip-urile din pasapoartele electronice contin seria 666. Un grup nu neglijabil de oameni s-a pronuntat impotriva aparitiei acestui numar, asa zis al necuratului. Pe acestia i-as intreba daca ar sustine si interzicearea Carbonului ? Astazi am realizat ca un atom de Carbon are 6 protoni, 6 neutroni si 6 electroni. Deci ce ziceti interzicem si Carbonul ?

O propunere de reformare a invatamantului superior

Astazi am realizat ca o singura decizie ar putea reforma din temelii invatamantul superior romanesc. Aceasta decizie are la baza principiul insertiei absolventilor pe piata muncii. Foarte simplu universitatilor cu locuri bugetare ar trebui sa li se impuna conditia ca un procent de peste 70% din absolventi sa isi gaseasca un loc de munca in domeniul de pregatire intr-un an de la absolvirea facultatii. Fiecare specializare care nu atinge acest prag trebuie sa-si reduca numarul de locuri bugetare cu media dintre procentul de insertie obtinut in anul precedent si 70%. Specializarile care obtin peste 90% insertie pot, daca doresc, sa mareasca cifra de scolarizare cu maxim 10%. Insertia se refera la totalul studentilor absolventi atat locuri bugetate si cu taxa. In acelasi timp mi se pare normal ca numarul locurilor cu taxa sa nu poata fi mai mare de 75% din locurile de la buget.

Bineinteles ca o asemenea decizie ar insemna alocarea unor resurse destul de insemnate pentru urmarirea absolventilor. Dar dupa opinia mea doar o astfel de decizie poate duce la reducerea inflatiei de absolventi de invatamant superior din Romania si reducerea naturala a specializarilor pentru care cererea este mica. In acest fel in timp si diplomele vor capata o valoare reala si numarul de diplome emise va fi corelat cu cererea pietei cu un timp de reactie de 2 ani la schimbarile pietei.

Daca aveti informatii despre insertia profesionala a absolventilor va rog sa le impartasiti aici.