Intrebari despre culte in Romania

Week-end-ul acesta conversand cu o cunostiinta despre minoritati si drepturile minoritatilor in Romania am aflat unele aspecte mai putin cunoscute mie despre istoria Bisericii Ortodoxe Romane. In acest context formulez cateva intrebari referitoare la cultele din Romania.  Poate ma ajutati cu raspunsuri.

1) In 1948 proprietatile biserici Greco-Romane au fost confiscate si preluate in mare parte de Biserica Ortodoxa Romana. Care au fost considerentele unui asemenea “troc” sub unul din primele guverne comuniste (Dr. Petru Groza)?

2) Cand, cum si de ce s-au degradat relatiile intre Biserica Ortodoxa si comunisti?

3) Persecutarea clerului Bisericii Ortodoxe a fost facuta cu participarea sau nu a marilor ierarhi ai bisericii?

4) Traditional bisericile functionau prin donatiile credinciosilor si administarea proprietatilor proprii.  In ultimii ani s-a inceput retrocedarea proprietatiilor bisericesti. In acest context mai este etica sustinerea activitatilor BOR prin contributii bugetare ?

5) Avand in vedere schimbarile la nivelul importantei sociale a BOR dupa ‘89 avem de a face cu o situatie similara cu ‘48? (In sensul unui fel de intelegere intre guverne si BOR.)

6) Care mai sunt statele care suporta financiar cultele si invatamantul confesional ? In Romania studiile de specialitate sunt in mare majoritate facute in cadrul facultatilor de stat. Este acesta standardul mondial sau o exceptie ?

Ce am ratat astazi

Astazi am fost plecat toata ziua. Ca de obicei daca nu deschid calculatorul o zi … se intampla o furtuna.

Ce furtuni am pierdut:

1) Meciul diplomatic intre Olanda si Romania

O analiza foarte interesanta si pertinenta de Menaru in articolul Cele doua adevaruri – al Olandei si al lui Diaconescu. In general sunt de acord, dar am si punctn in care ma situez pe o pozitie diferita.

Cate observatii insa. In  primul rand de ce vorbim despre adevarurile Olandei si a unui ministru si nu al Romaniei? Sa inteleg ca nu exista o pozitie oficiala la nivel de stat ci doar la nivel de ministru ?

Paradoxul pretentiei Romaniei de a avea pozitia de comisar in agricultura am semnalat-o mai demult in Comisarul Romaniei. Avand in vedere fondurile din Agricultura comisariatul pe acest domeniu este foarte important. Poate o tara, oricare ar fi ea, sa delege responsabilitatea pentru acest domeniu unei tari care are probleme mari in acest domeniu ?

Faptul ca ministrul de externe al Romaniei considera gestul Olandei ca “inamical” mi se pare patetic. Amicitia in diplomatie merge pana la un anumit nivel, dar de la altul mai potrivit consider ca este sinceritatea.  Ori aceasta e una din calitatile olandezilor sunt in general  “straight talkers”. De acest lucru s-au lovit multi straini veniti in aceasta tara si l-au luat ca si un semn de superioritate si  “inamical”.  Ori trebuie inteles ca Olanda doreste ca lucrurile sa se imbunatateasca in Romania din cel putin doua motive:

  1. Fiindca e cel mai mare investitor in Romania si doreste sa isi protejeze investitile
  2. Fiindca vrea ca banii pe care ii plateste in bugetul UE sunt folositi si nu merg intr-o gaura neagra.

Atitudinea ministrului de a amana vizita in Olanda e o mare greseala si e mai degraba un gest infantil decat diplomatic deoarece:

  1. Olanda nu face asertiuni fanteziste ci semnaleaza ceea ce e evident si probabil doar cosmetizat de autoritatile romane;
  2. Da mai degraba impresia de revolta fara fond la dreptul unui partener de a semnala ca amicitia diplomatica nu inseamna ascunderea realitatilor;
  3. Denota faptul ca nu exista o consiliere corecta in MAE care sa ia in considerare si caracterul statului care face aceasta asertiune;
  4. Un partener intotdeauna doreste dialog si nu inchide portiiile de discutie.

Iata ca in timp ce am scris acest post se anunta ca Ministrul de Externe al Romaniei va fi prezent in Parlamentul Olandez la discutarea pozitiei fata de Romania. Mi se pare decizia corecta si care transmite mesajul cel mai bun in Olanda.

2) Radu Duda renunta la cursa prezidentiala

Multi au semnalat divergenta intre pozitia presupusa de membru al casei regale si participarea in cusa prezidentiala.

Asumarea ca reprezentat a 12% din populatia Romania si mentionarea a celor 35% de romani care au fost pacaliti e un exercitiu fantezist. In primul rand  ma intreb de unde a scos aceste procente si ce inseamna ele de fapt. Cum ramane cu restul de 53% din populatia Romaniei.

Acuzarea dreptei ca nu a sustinut candidatura regala mi se pare iar exagerata.  De ce ar fi trebuit dreapta sa sustina candidatura aceasta ?

In plus mesajul in sine este unul execrabil, care denota o lipsa de curaj de a intra in lupta efectiva si care doreste sa pastreze un mit/vis pentru sustinatori. Pentru ei Duda o sa fie presedintele care nu a castigat din cauza ca … probabil se vor naste mituri.

3) Gypsy Child Thieves

Un documentar pe BBC2 care l-am ratat asta seara. Sunt sigur ca maine se va discutat destul de agitat despre asta.  Cel mai probabil BBC va fi acuzat de inamicitie.

Luxul in Tarile Romane

Va propun urmatorul text care e o descriere facuta de Laurencon Tarilor Romane in jurul anului de gratie 1820:

Multimea si luxul trasurilor, contrastand nu numai cu mizeria satelor din jur, dar chiar si cu infatisarea generala a capitalei, ii impresioneaza in mod deosebit pe straini.

“Viena vinde in Tara Romaneasca o multime de calesti din cele mai elegante […]. Cred ca, daca tinem seama de populatie, in Europa sunt putine orase unde sa se gaseasca un atat de mare numar de echipaje ca la Bucuresti. Fiecare negustor isi are trasura sa, iar boierii si le schimba la fiecare an. ”[.[N.Djuvara- Intre Orient si Occident p120]

Inlocuiti cuvantul “trasura” cu “masina”, descrierea ramane valabila si acum, la 190 de ani distanta.

Din pacate in Romania a functionat aproape in permanenta un curent mimetic cu strainatatea (cu precadere in paturile inalte ale societatii de unde a coborat in celelalte paturi). Daca in perioada fanariota nobilimea copia modul de viata de la Constantinopol, mai tarziu incepe a se copia modul de viata occidental frantuzesc, germanic. In perioada comunista se copiaza/impune un mod de viata rusesc. Iar in perioada post comunista se impleteste modul de viata american cu cel vest european. Stiluri de viata incompatibile avand in vedere ca primul este profund liberal pe cand al doilea este mai degraba conservator.

Cum nimic nu poate fi copiat perfect de fiecare data  se ajunge mai degraba la o imitare si adaptare a obiceiurilor din occident. 

Adoptand obiceiurile occidentale, fie si numai superficial, nobilimea moldovalaha nu dobandeste in acelasi timp darul de a cruta banii si a se gandi la ziua de maine, dar caracteristic burgheziei franceze si germane. […] Dimpotriva: cerintele modei, echipajele stralucitoare, petrecerile, jocurile, calatoriile in strainatate apasa greu asupra veniturilor obtinute aproape exclusiv din proprietatea funciara, exploatata dupa metode traditionale si chiar rudimentare.[N.Djuvara- Intre Orient si Occident p145]

Si cum si in cultura sudica, latina , si in cultul bizantin iconografia e la loc de cinste observam, acum si atunci, ca preluarea din occident este una butaforica  si tine intrinsec de tema formelor fara fond.  Si din pacate majoritatea fondurilor sunt de multe ori indreptate spre mentinerea unei aparente.

Fie ca vorbim de pastrarea acestor aparente la nivel de individ, familie sau , de multe ori chiar, grup social o buna parte din venituri sunt indreptate spre aceste demersuri. Un studiu facut in Statele Unite arata ca procentul din venitul personal cheltuit pentru imagine creste cu scaderea venitului. De multe ori se ajunge la situatia in care cei cu venitul mai mic cheltuiesc in termeni reali mai mult pe imagine decat cei cu venituri mai mari.  Interesant de asemenea a fost faptul ca minoritatea hispanica cheltuie conform acestui studiu cel mai mare procent din venituri pentru imagine indiferent de nivelul social la care se afla.

In mod sigur sunt contaminat de traiul intr-o tara protestanta. Insa nu pot sa nu observ ca investitia in imagine e un fel de loterie. La fel ca in afacerile cu droguri unde majoritatea soldatilor castiga mai putin decat daca ar lucra intr-un McDonalds, visul de a ajunge in varful organizatiei este mult mai puternic (v. Freakonomics). Iata de ce cred ca e mai sanatoasa investitia directa in imbunatatirea nivelului de trai si apoi ca efect secundar se produce si imbunatatirea imaginii. Astfel viata reala ar inceta sa fie o scenografie regizata, ar inceta sa mai fie un trompe l’oeil.

Se pare ca acesta este un lucru bine cunoscut de economisti:

Consumul ostentativ e plaga dintotdeauna a tarilor sarace.

Oare pe cand o schimbare de directie ?

Restul e tacere

 

Astazi am reusit sa vad Restul e tacere filmul lui Nae Caranfil despre filmarea primului lung metraj romanesc “Independenta Romaniei”.

 

Restul e tacere

Filmul este o epopee interesanta care reface intr-un mod exceptional atmosfera de inceput de secol. As remarca si faptul ca acest film face parte din noul val, valul pe care eu l-as numi natural. Un film desprins de teatralitatea filmata si cu caractere ce par si se poarta natural.  De remarcat sunt si costumele de epoca si decorurile fascinante.

Un film care in mod sigur merita vazut!