Author Archives: Lucian

Sfaraiala educatiei

Cand s-au potolit gratarele din sfaraiala de 1 Mai a aparut Victor Ponta care a tras sfaraiala zilei: noul guvern. Lista de propuneri va este in mod sigur cunoscuta. N-o so iau la puricat ci o sa ma opresc la o singura propunere, cea de la Educatie: Corina Dumintrescu.

Reactiile nu s-au lasat asteptate ele incluzand cuvintele : “inovator”,”uluitor”,”iresponsabil”,”ineptie”.

Va recomand (printre multe altele!) :

  • Ovidiu in La coltul strazii:Lobby-ul universităților private (aproape) a ajuns la guvernare

    • Din care citez:

    Dumitrescu, odată numită, va trebui să aleagă între funcția de rector și cea de ministru, conform legii în vigoare. Sau să schimbe legea? Nu în ultimul rând, Corina Dumitrescu este președinta Asociației Universităților Private, care se află în plin proces cu Ministerul Educației pe tema criteriilor de clasificare a universităților.

  • TRU: Numai Ponta merită guvernul Ponta

    • Andrei Marga, fost și etern disponibil Ministru al Educației a fost redirecționat, pentru că Ministerul Educației trebuie să rezolve cum o știi problema Funeriu. Mafia Universităților de Carton trebuie reabilitată iar Bacalaureatul trebuie să fie iar prima școală de furt a națiunii. Prin urmare, Ministerul Educației a fost dat spre reeducare dnei Corina Dumitrescu, reprezentant legitim al mafiei Universităților de Carton. Rector al Celebrei fabrici de diplome universitare Dimitrie Cantemir și staroste al Asociației Universităților Particulare din România, dna Ministru combină, astfel, conflictul de interese cu o excelentă poziție în ierarhia industriei de tipărit diplome. În plus, dna Ministru poate conta pe colaborarea neutră a soțului, deputatul PSD Cristian Dumitrecu, Președinte al Comisiei de Învățămînt a Camerei. Dna. Ministru aduce cu ea și un proces intentat Ministerului pe care îl conduce. Ministerul a îndrăznit să pună capăt acreditării automate a Universităților Ștampilă îndragite de dna Ministru. Dna. Ministru va știi să îndrepte fără părtinire acest abuz.Acestea sînt împrejurările în care iscusita și inocenta numire a dnei Dumitrescu a deschis cariera diplomatică a dlui Marga.

  • Vlaston: Învățământul românesc condus de universitățile private

    Marea necunoscută rămâne posibilitatea bulversării aplicării Legii Educației Naționale, aflată de un an și jumătate în implementare. Întoarcerea la momentul zero a tuturor prevederilor deja aplicate în învățământul superior, mai ales. Astfel încât educația să redevină locul de îmbogățire a clanurilor universitare, al plagiatorilor, să se treacă la anularea clasificării universităților și ierarhizării programelor de studii, locul unde înflorește nepotismul și unde nimeni nu dă socoteală de nimic.

    M-am uitat si eu pe CV-ul Corinei Dumitrescu si mi-a sarit in ochi faptul ca toata cariera profesorala a acesteia este in universitatea a carei fondatoare este. Ba in ceea ce pare o violare a sagetii temporale dna. Dumitrescu devine secretar stiintific putin inainte de a avea gradul de asistent universitar.

    Concluzia pe care o pot trage e ca au incetat sa sfaraie micii si aud cum incepe sa sfaraie educatia. Toate masurile (foarte bune in opinia mea) luate in mandatul Funeriu risca a se topi ca untul la soare. Ar fi mare pacat si mare pierdere pentru Romania daca acesta va fi cazul.

    PS: Imi pun sosonii de elev in prag de BAC. Sa ma mai stresez cu invatatul sau nu mai e nevoie ? Si uite asa saracii elevi devin victime colaterale caci habar n-au daca au in fata un BAC pe bune sau unul butaforic.

    • Un Faust – o experienta

    Cine nu a auzit de Faust ? Dar de Faustul lui Purcarete la Teatrul Radu Stanca din Sibiu? Saptamana trecuta am avut ocazia sa vad acest spectacol despre care auzisem multe (bune!) de la o serie de amici.

    M-am bucurat sa vad ca exista cel putin un teatru din Romania, anume teatrul din Sibiu, care pune in vanzare biletele la reprezentatii din timp in vanzare pe un site de internet. Biletele nu doar pot fi cumparate pe site, dar le poti tipari si prezenta cu ele direct la teatru. Este ridicol sa spun ca acesta este idealul la care trebuie sa incerce sa ajunga toate institutiile publice din Romania.

    Prin urmare cu biletele luate de ceva vreme am picat saptamana trecuta in Sibiu. A fost o reintalnire placuta cu orasul pe care nu-l mai vazusem de prin 2008. Dupa o plimbare prin centru, unde m-am intalnit si cu amici veniti in Sibiu special sa vada acelasi spectacol, am luat-o spre Halele Balanta. Este o locatie inedita si trezeste si asteptand aveam in suflet o senzatie ciudata data de faptul ca eram la teatru si in acelasi timp intr-o uzina.

    Ne-am asezat pe scaune si auzeam un cor atat din spate si din fata. Cand cortina, o uriasa panza alba, a cazut a inceput si asaltul asupra tuturor simturilor noastre. A fost primul spectacol pe care l-am vazut care a apelat la ceea ce ar fi putut sa fie pentru unii o invazie a simturilor. Pe langa actori, muzica, lumini, decoruri Purcarete a introdus proiectoare video, aruncatori de flacari, artificii, o formatie rock live, scena din spatele scenei… si in mod sigur am uitat cateva efecte invadatoare. S-a mers foarte departe pentru a rupe distanta dintre scena si tribuna. Decorurile ample dar si invitarea spectatorilor in spatele scenei pentru a gusta dintr-o petrecere a desfraului au facut ca sa ma simt in centrul jocului. (Am simtit ca in spatele scenei putea fi mai multa interactivitate si zonele unde ar trebui sa stea publicul au ingradit integrarea in atmosfera petrecerii).

    Cei doi actori principali Ilie Gheorghe (Faust), Ofelia Popii (Mefisto) sunt timp de doua ore intr-o continuua transformare. Ca intr-un spectacol de iluzionism Mefisto apare si dispare, se transforma permanent, se dubleaza, oscileaza intre a fi femeie sau barbat. Cum poti sa tii un dialog pe scena intr-un univers care se transforma permanent, care pare ca pica si se recladeste in fiecare minut, si mai mult in care chiar tu trebuie sa te transformi ? Iar restul de personaje inunda scena cum vedem doar in flashmoburi zilele astea. Apar pentru a disparea cateva momente mai tarziu, si sunt identici cu ei insesi pentru a da impresia invaziei persanilor nemuritori.

    Faustul de la Sibiu e un spectacol care trebuie trait pentru a fi vazut. Mie mi-a readus aminte de adolescenta si spectacolele experimentale de la Teatrul Andrei Muresanu din Sfantu Gheorghe. Mi-a adus aminte de Lazaret a lui Badea unde intrai in Lazaret cu reporteriul si unde la sfarsit leprosii isi luau la revedere de la tine , de un Hamlet de la Piatra Neamt in care toata scenografia era formata de niste cuburi de plastic si nu pot sa uit razele lanternelor in cautarea lui Hamlet, de un spectacol pe o pluta pe lacul de la Arcusi inconjurati de flaclii si balansandu-ne cu pluta in timpul spectacolului… Faust e un spectacol care-ti ramane pironit in minte, o experienta pe care n-o poti cataloga decat in sertarul sau propriu.

    Va recomand sa mergeti sa-l vedeti!

    Extazul momentului

    Acum vre-un an toata lumea a ramas impresionata de Mihail Neamtu dupa ce acesta a avut “precizare” pro Funeriu in fata Ecaterinei Andronescu.(cine a uitat poate vedea clipul aici). Dupa acest eveniment multa lume si-l dorea pe MN “aproape”. Probabil ca a primit o groaza de invitatii in diverse cercuri. Peste cateva luni extazul momentului a trecut. A fost ajutata aceasta trecere si de asocierea lui MN la evenimentele organizate de LSRS la Putna si care miroseau a culoare de primavara.

    Acum cateva zile Mihai R. Ungureanu l-a strivit in direct pe un O’Reiley dambovitean. A doua zi toata lumea se declara entuziasta de MRU. Probabil si MRU a primit multe telefoane si infitatii in diverse cercuri.

    Cred ca fiecare poate venii cu momentele proprii de entuziasm. Momente care au durat mai mult sau mai putin. Si apoi au fost urmate (nu foarte rar) de o dezamagire. De cate ori o sa mai cadem in capcana extazului de moment ?