Dupa 12 ani: Stiinta si Tehnica

Pe biroul meu se afla una langa alata doua reviste Stiinta si tehnica (Anul LI, Nr. 9, septembrie 1999, pret 14 700 lei) si Stiinta & tehnica (Anul LX, Numarul 1, Aprilie 2011, 8.8 lei).

In casuta redactiei dau peste doua nume comune: Alexandru Mironov si Cristian Roman. Numarul din 1999 are formatul mai mic si 112 pagini. Textul domina si imaginile sunt secundare. Numarul din 2011 are un format mare si 120 de pagini. Formatul e mai degraba al revistelor glossy in care imaginea si textul sunt aproape in proportii egale, eu avand impresia ca imaginea are o proportie ceva mai mare.

In cele ce urmeaza ma voi adanci intr-o analiza a numarului din 2011.

Primul lucru care imi ridica spranceana este ca atata pe coperta cat si in casuta redactionala apare textul “Un proiect dezvoltat de Fundatia Dinu Patriciu”. Ma bucura faptul ca o fundatie privata a hotarat sa finanteze renasterea acestui proiect insa nu cred ca “dezvoltat” isi are rostul.

Apoi am facut greseala sa citesc editorialul lui Alexandru Mironov. Mi-a lasat un gust amar prin faptul ca in acest editorial au fost incluse telocitele lui Laurentiu Popescu dar si inventia lui van Staden. Si mai amar ca acestea au fost incluse in acelasi paragraf cu experimentul LHC la care lucrez eu. Iata cum intr-un editorial Alexandru Mironov, in calitate de senior editor, arata ca granita dintre stiinta si pseudostiinta nu este trasata de actuala Stiinta si tehnica. Aceasta parere imi este intarita de faptul ca in sectiunea “top zece” primul loc este acordat ARCA cu “Primul avion supersonic romanesc”. Multi dintre cei care au urmarit ARCA in ultimii ani stiu ca acolo exista o groaza de avand stiintific si tehnologic fara insa a fi dublat si de o baza de cunostiinte stiintifice si tehnologice pe masura telului pe care si-l doresc.

Rasfoiesc mai departe revista si dau de rubrica pictorial (sic!) cu poze concept ale unor orase viitoare (o sectiune mai degraba SF ). Urmeaza rubrica prototip cu o varianta romaneasca de avion electric dar care este construit in Germania. Apoi un articol de tehnologie care nu are norocul de a fi ilustrat cum trebuie. Articolul este interesant, desi ar fi putut intra mai mult in anumite detalii tehnologice. In plus o diagrama cu principiul de functionare este cireasa lipsa de pe tort. Dar faptul ca din ilustratia grafica a articolului nu se deduce despre ce ar fi vorba … puteau foarte bine sa si lipseasca cele cateva imagini.

Apoi dam peste un dosar interesant referitor la zborul lui Gagarin. S-ar putea ca acest dosar sa fie mai interesant mai ales pentru tinerii care nu au mai citit. Totusi felul in care e scris e un pic din perspectiva celui care stie deja toata istoria. Deschiderea “In primavara anului 1957, deci inainte de lansarea primului Sputnik, Serghei Koroliov, entuziastul parinte al programului spatial sovietic….” cine/ce e Sputnik se intreaba cititorul ? E suficient sa spun ca Sputnik nu mai apare in textul principal al articolului ci doar intr-o casuta din pagina a doua a articolului.

Interviul cu Vanatorii de mituri ar fi putut fi publicat fara nici o modificare in FHM, sau orice alta revista glossy cu un target majoritar masculin. Apoi urmeaza imaginea de deschidere a articolului “Misterioasa origine a omului”, imagine la care am strigat Wow! si am sarit de pe scaun. Apoi m-am desumflat cand am vazut ca imaginea e preluata si nu creatia vre-unui artist roman. Ce frumos ar fi fost sa fi fost o imagine creata “in casa”!

O sa fac un salt mortal prin revista pentru a ajunge la Lumea stranie a mecanicii cuantice, anuntat in sumar drept un articol in sectiunea fizica in care “Alexandru Mironov explica lumea stranie a mecanicii cuantice pe intelesul tuturor”. Trebuie sa recunosc ca din descriere ma asteptam la o introducere in mecanica cuantica, insa am fost debusolat sa citesc despre fotosinteza si mecanica cuantica. Una in alta nu stiu cat invata despre mecanica cuantica un neinitiat din acest articol. Personal mi se pare ca articolul incearca sa spuna prea multe si ajunge sa nu spuna nimica. Dar daca sunteti un neinitiat si ati citit articolul asta sa-mi spuneti ce ati priceput !

Fac un salt inainte pentru Cronica scepticului sub titlul “Monoloagele vaccinului” unde o sa remarc doar un titlu absolut prost inspirat.

Ma opresc aici, nu fara a remarca faptul ca revista foloseste o gama relativ mare de fonturi de diverse marimi. Cel putin pentru mine o face greu de citit si nu inteleg aceasta alegere de tehnoredactare. Eu inca mai cred ca eleganta sta in simplitate.

In loc de incheiere nu pot decat sa ma bucur ca Stiinta si tehnica este renascuta. Este mare nevoie de cateva reviste pe aceasta nisa in peisajul editorial romanesc. Totusi nu pot sa nu ma declar mahnit de granita nedefinita intre stiinta si pseudostiinta din primul numar. Iar noul format, daca va fi pastrat in tonul primului numar, este din pacate nu doar dinamica si moderna, dar este mai ales usurica si ne-intrand aproape deloc in probleme stiintifice adanci.

Detectorul de cancer. Un alt elefant roz cu picatele ?

O data cu aflarea premiilor date la Salonul de inventica de la Geneva a reaparut in lumina reflectoarelor doamna van Staden si dispozitivul de descoperire a cancerului in 6 minute. Ultimul interviu in Adevarul Romania, prima tara care va detecta cancerul in 6 minute.

De pe o pagina PATLAB, institutul condus de van Staden alaturi de sotul ei, aflu ca ar fi un patent in 2009 cu numele “STOC-µSENS-CMD”. Respectivul dispozitiv este inregistrat la OSIM in data de 1.07.2011 sub indicativul RO 125050 B1. In link-ul indicat puteti gasi in format complet brevetul de inventii.

Intr-un interviu Hotnews din 2010 van Staden declara:

Nimeni nu a trecut insa de testele clinice, nimeni nu poate spune ca poate determina in acest stadiu cancerul la nivel molecular. Sistemele sunt mult prea complexe, noi am reusit sa facem un lucru cat se poate de simplu, constructia senzorului este cat se poate de simpla, nu cred ca se poate ceva mai simplu de atat. Cred ca suntem cu un pas inainte fata de ceilalti, ramane ca testele clinice sa demonstreze insa. Cine iese primul cu capul sus din testele clinice, probabil va avea prioritate mondiala.

Pentru ca in interviul din Adevarul sa declare :

Sperăm să avem cât de curând un prototip care să preia corect informaţia de la senzor şi, după omologare, să fim prima ţară capabilă să facă o scanare în masă pentru cancer.

Dar sa revenim … din 2009 pana astazi s-a obtinut un brevet, s-a dovedit eficienta aparatului in niste studii care nu sunt publice si se lucreaza pentru un prototip. Din cate pricep eu pana cand prototipul dispozitivului nu exista nici macar nu se poate vorbi de teste clinice. Eu cel putin, pana cand nu vad niste teste clinice “double-blind” nu pot crede in acest dispozitiv faimos. Cu atat mai putin nu pot crede in declaratii de genul “pana la sfarsitul anului”.

Pana cand aceste teste nu sunt prezentate public aceasta inventie nu ramane decat un alt elefant roz cu picatele. La fel ca si telocitele dnlui Popescu. A mai auzit cineva de ele ?

PS1: Din brevet ma intriga urmatoarea constructie:

probele de sange recoltate in vacuum cu capac mov

Stie cineva ce rost are capacul “mov” in afacere ? Sau poate fi inlocuit cu un capac “verde”?

Inapoi cu inainte

  • Unii spun ca era mai bine inainte
  • altii spun ca era mai bine inainte de inainte
  • Lumea vrea sa proprietatiile sa fie inapoiate la nivelul de dinainte de nationalizare
  • Unii doresc Romania de dinainte … adica mare
  • BOR si alte culte vor retrocedari de la momentul Cuza
  • unii doresc intoarcerea la imperiul austro-ungar
  • altii intoarcerea la 1600….
  • Tot ceea ce au in comun aceste dorinte este un trecut idilic.
    Tot ceea ce reusesc sa faca este sa ne aduca inapoi/inainte de sapa de lemn.