A locui mai multi ani in state nordice, si mai ales in Olanda protestanta, isi pune amprenta asupra modului in care vezi lumea.
Asa s-a intamplat si in ultima mea calatorie in Romania. Multe am vazut, astazi vreau sa vorbesc doar despre zborul cu TAROM si tot ceea ce inseamna un zbor de la Amsterdam la Bucuresti. De cativa ani buni zbor intre aceste doua orase de doua ori pe an. De obicei zbor cu KLM, de data asta am zburat cu TAROM. Decizia de a zbura cu TAROM a fost una financiara. TAROM a facut ceea ce probabil trebuia sa faca de mai mult timp si a lansat niste oferte foarte atragatoare. Aceste oferte au facut ca si KLM sa isi scada foarte mult pretul biletelor pe destinatia Amsterdam – Bucuresti.
Prima impresia asupra echipajului si aparatelor de zbor am avut-o la imbarcare pe Schiphol. Zborurile sunt operate cu avionele Boeing 737-300 cu 10 locuri business si 114 locuri economy. Ocuparea a fost din cate mi-am dat eu seama in cele doua zboruri in jur de 50-60%. Aeronavele cu care am calatorit (desi in aceasi configuratie au fost doua aparate diferite. Nu retin decat numele celei de la intoarcerea in Olanda: Hunedoara).
Ambele aeronave sunt echipate, as spune eu, inspre categoria lux oferind servicii specifice unor zboruri de mediu si lung parcurs. Astfel aeronavele erau echipate cu monitoare situate pe tavanul culoarului, sistem audio cu control la fiecare scaun, scaune de categorie superioara celor vazute pe alte aeronave efectuand zboruri in Europa. Beneficiul unui scaun confortabil e de inteles dar faptul ca TAROM a optat pentru echiparea aeronavelor cu echipamente video-audio de asemenea nivel este de neinteles. Prin aceasta optiune, contrara tendintelor din piata, creste costul de operare al zborurilor. De exemplu doar impartirea de casti audio la bord creste probabil pretul unui bilet de avion cu 1-3 euro (daca nu mai mult).
Constrast cu aparatele a facut mancarea oferita la bord. Daca mai toate companiile ofer un sandwich la calatoria in Europa, TAROM ofera mancare gatita. Initial am spus, foarte bine, TAROM vrea sa se impuna ca si o companie low price – high quality, o companie care mai crede in mirajul aviatiei de alta data si doreste sa pastreze vie acesta lume mirifica. Lumea mirifica a tinut pana cand am gustat preparatele. Si la dus si la intors am avut parte de pui in ceva sos de tomate cu oregano cu pireu de cartofi (dus) si orez (intors). Puiul era sec , pireul se rupea ca un aluat, si ambelor garnituri le lipsea orice urma de condimente. Acesta este un exemplu clasic de intentie buna care se sfarseste rau. Nu am nici o indoiala ca acest tip de catering este mai scump si mai greu de servit decat niste sandwich-uri facute cu grija si servite reci. Pana la urma vorbim de o calatorie de 3 ore, nu mai mult!
Echipajului de bord nu am ce sa-i reprosez. Totul a fost cel putin la acelasi nivel cu orice alta companie cu care am zburat. Pilotii TAROM mi-au dat impresia ca vin dinspre domeniul militar. Mi s-a parut ca toate manevrele erau facute mai brusc , mai rapid decat pe alte linii aeriene. Unii s-ar putea sa spuna mai sportiv. Mi s-a parut ca acest fel de a pilota dauneaza confortului la bord si ma gandesc (facand comparatia cu automobilele) ca si uzura aparatelor e mai accentuata. Oricum scolile de pilotaj sunt diferite de la o tara la alta. In orice caz as vrea sa nu se inteleaga ca pilotii sunt prost pregatiti, pur si simplu este vorba de un stil de a pilota un avion, lucru ce sper ca nu are nici o legatura cu siguranta zborului.
Un alt lucru care m-a frapat a fost ca la bord am gasit doua reviste. Nu le mai tin minte numele dar a avea doua reviste mi se pare redundant. Mai bine una singura si mai des, avand in vedere ca ambele reviste aveau aparitia de 4 ori pe an.
Un lucru pe care l-am vazut si nu pot sa il inteleg este faptul ca echipajul ramane la Amsterdam peste noapte. Sau cel putin eu asa am avut impresia. Avand in vedere ca exista un singur zbor intr-o directie pe zi al TAROM si durata de zbor este de aproximativ 3 ore pe directie, nu inteleg necesitatea ca echipajul sa ramana peste noapte in Amsterdam. Poate exista alte motive intemeiate.
In concluzie doua zboruri cu TAROM m-au lamurit de ce aceasta companie are probleme asa de mari de adaptare la piata actuala. Am simtit ca se doreste a fi o companie high-class insa fara a se gandi daca are rost sa faca acest lucru. Pana una alta acum imi pot imagina preturile imense la biletele TAROM ca fiind o combinatie a costurilor mai mari si eficacitatii scazute a companiei. Insa nu trebuie uitat ca in a alege intre compania A sau B la un zbor de la C la D chiar si 10 euro conteaza pentru cel care cumpara biletul in primul rand. Calitatea mai buna incepe sa conteze la acelasi pret. Si calitatea inseamna calitate faptica nu doar scriptica.