Fondurile in cercetare

La postarea Dr. Funeriu fata in fata cu reforma am primit un comentariu foarte interesant facut de Cercetatoru’  pe care merita sa il reproduc mai jos:

Concluzii in urma sesiunilor de diseminare a rezultatelor din Competitia 1 – 2007 de proiecte din cadrul Programului National de Cercetare Dezvoltare Inovare 2 , organizate de CNMP – Centrul National Management Programe
Tinind cont si de valoarea prognozata a bugetului cercetarii pe 2010:

Este imperios necesar sistarea a cca 3/4 din proiecte (idem pentru Competitia 2 – 2008) si finantarea numai a celor citeva proiecte care intradevar pot avea un impact economic si social major, si parteneri economici dispusi sa implementeze rapid rezultatele acestora.

Justificarea acestei masuri:

In cei cca 2 – 2,5 ani de la demararea C1, multe proiecte *s-au ales* doar cu asa zise studii si modele conceptuale si/sau experimentale …. multe astfel de studii/modele/baze date/etc. pot fi descarcate free de pe Google.

Multe din proiecte sunt parteneriate formale care au ca unic scop consumul finantarii publice obtinut prin trafic de influenta, cu “rezultate” finele neaplicabile sau total depasite pentru economia romaneasca actuala, managementul neperformant, etc.

In ciuda titlurilor pompoase : nanomateriale, nanostructuri, biomateriale, materiale “super inteligente”, energii regenerabile, materiale avansate, modelari matematice, etc. etc. etc. aceste proiecte nu reprezinta decit cheltuirea inutila a banilor publici fara vreo finalitate practica pentru societate. Multe din aceste proiecte constituie compilatii ieftine dupa proiecte deja realizate in alte tari avansate si diseminate in publicatii de specialitate.
Pentru multi asa zisi “cercetatori”, shimbarea cu citeva unitati a procentului unui reactant intr-o reactie constituie un mare grad de “noutate” tehnico-stiintifica… nationala si internationala.

O mare parte din asa numitii parteneri economici nu mai exista (si-au incetat activitatea) sau pur si simplu nu isi permit financiar sa implementeze un un asa zis “nou” produs sau tehnologie.

Este cunoscut cum se fac aceste parteneriate cu IMM-urile… se apeleaza la fosti colegi/rude/cunostinte, cu unicul scop de a mai sifona bani de la buget. De multe ori IMM-urile sunt la limita supravietuirii, dar … cu activitate de cercetare. Cofinantarea se reduce la plata utilitatilor sau achizitia de materiale sau echipamente fara legatura cu proiectul.

Din aceste proiecte s-au achizitionat (sau in curs de achizitionare) echipamente, utilaje, instalatii de catre diverse INCD-uri, multe fara vreo legatura cu tematica proiectului respectiv, dar care vor prinde foarte bine dupa ce INCD-ul va fi privatizat pe sume modice, in unele cazuri mult mai mici decit valoarea unui singur echipament cumparat.
Verificati achizitiile de echipamente realizate in proiecte cu valoare de peste 80.000 – 120.000 de euro si modul cum acestea sunt efectiv folosite in lucrarile de cercetare. Veti fi surprinsi de ceea ce veti descoperi !
Atentie: pentru inselarea vigilentei CNMP/Curtii de Conturi, un echipment/instalatie/aparat este trecut pe mai multe proiecte de cercetare; din valoarea totala a echipamentului, pe un proiect se deconteaza in jur de 1/3.

Referitor la diseminare a asa ziselor “rezultate”: diseminare reala inseamna reviste straine cu referenti care te freaca 4-6-8 luni cu detalii pina la publicarea articolului, nu reviste romanesti, chiar cotate ISI !!!!, unde si aici functioneaza acelasi principiu … apelarea la fosti colegi/rude/cunostinte care lucreaza la institutia care publica revista …
Participarea la conferinte? halal sa ne fie … atitia timp cit iti platesti participarea, te poti duce si cu un poster in care explici functionarea motorului cu aburi sau a tubului electronic … Si asta pe bani de la buget ! Excursie free in toata regula …

Iata ca astazi la ministerul Educatiei a existat o sedinta cat se poate de serioasa pe acest subiect si domnul ministru a declarat:

Exista o importanta risipa de fonduri prin programele de cercetare, cunoscuta pana la nivelul factorilor de decizie, pentru ca in multe cazuri s-au finantat proiecte necompetitive pe plan international. Pentru a se evita, pe viitor, astfel de lucruri trebuie regandit modul in care se fac evaluarile prin care se acorda proiecte. Este necesara implicarea masiva a evaluatorilor internationali si in cazul in care nu exista resurse trebuie facuta o filtrare prealabila a proiectelor prin impunerea unor indicativi cantitativi minimali cu relevanta internationala pentru activitatea anterioara a directorilor de proiecte. De asemenea, este necesara debirocratizarea urgenta a sistemului de administrare a proiectelor, o mai mare transparenta a alocarii banilor publici pentru cercetare

Eu nu pot decat sa ma bucur de asemenea atitudine si sa sper ca de la nivelul de discutii si intentii se va trece la nivel de practica.

PS: sunt uimit de numarul mare, chiar exagerat,  de consilii consultative, agentii de finantare si alti factori  de decizie. Impresia mea e ca sistemul este suprabirocratizat.

O zi istorica !!!

In ultimele ore au avut loc coliziuni intre cele doua fascicule de protoni ale LHC in toti cei 4 detectori aflati pe circumferinta acceleratorului. Comunicatul CERN tocmai a fost facut public. Mai jos poza cu un eveniment din experimentul ATLAS.

Primele coliziuni ATLAS

Credit foto: CERN

Aceste prime coliziuni au avut loc la energia de injectie, adica 900 GeV. In cursul acestei seri am inteles ca o sa se incerce accelerarea fasciculelor pana la 2.7 TeV ( asta e zvon nu bag mana in foc!). Vom vedea ce se intampla in urmatoarele comunicate CERN.

PS:  Pentru cei de la TVR daca citesc: T vine de la Tera si inseamna 10 la puterea 12. G inseamna Giga si inseamna 10 la puterea 9.  Nu vreau sa mai aud ca TeV inseamna “Tetra”  electronvolti.  Tetra in romana inseamna impatrit (1/4) iar in engleza e un peste.

I have a dream …

S-ar putea sa priviti visul meu ca fiind unul sarit de pe fix. Sa nu spuneti ca nu ati fost avertizati!

Vreau sa va  vorbesc  despre serialul “The Big Bang Theory” care descrie viata a 4 post doctoranzi  si viata lor de zi cu zi.

Serialul se distinge prin cantitatea mare de “geekiness”.  Fiecare episod ne duce in viata unor oameni de stiinta in viata lor de zi cu zi, viata in care se impleteste fizica de cel mai inalt nivel cu jocurile de calculator, discutiile despre super eroi si, cel mai important, incercarile lor de a avea o relatie.   Lumea acestor geeks este contrabalasata de vecina lor Penny, o chelnerita. 

Mai jos o secventa dintr-unul din episoade.

 

Foarte important pentru show este faptul ca este consiliat de David Saltzberg, profesor de fizica la Universitatea California, Los Angeles.  Fiecare episod are in spate un fenomen fizic, formulele si diagramele care apar pe tablele din fiecare episod sunt reale si se refera intotdeauna la fenomenul din respectivul episod.  In plus David Saltzber explica pe blogul The Big Blog Theory  fenomele din fiecare episod.  Probabil acest serial se constituie in unul dintre cele mai interesante modalitati de popularizare a stiintei.

Visez ca intr-o zi acest serial sa fie difuzat si la o televiziune din Romania. Visez ca traducerea se va face implicand consultanta din partea oamenilor de stiinta si a unor buni cunoscatori a culturii americane. Visez ca acest program sa fie urmarit de tineri si sa le aduca inspiratie.

As vrea sa traiesc acest vis…. chiar as vrea…

Cosmic Sensation

Echipa Radboud Universiteit condusa de prof. Sijbrand de Jong a castigat premiul Academische Jaarprijs 2008/2009 cu proiectul Cosmic Sensation!!! Felicitari echipei !!! (majoritatea colegi de ai mei)

Multi au auzit probabil de White/Black Sensation, o serie de petreceri house pornite in Olanda.  Iata ca anul acesta colegii mei de departament au propus un nou nume si format de petrecere care sa reflecte participarea razelor cosmice la viata noastra de zi cu zi.

Cu aceasta idee s-au inscris in concursul Academische Jaarprijs care acorda 100.000 EUR celui mai bun  proiect de prezentare a cercetarii stiintifice in fata publicului larg. Dar in ce consta aceasta idee?

In fiecare moment o multitudine de particule produse in atmosfera inalta produse de particule ultrarelativiste care strabat universul coboara ca niste jerbe spre suprafata pamantului. Aceste particule bombardeaza permanent pamantul si trec prin noi (la propiu!) in fiecare clipa.

Propunerea Cosmic Sensation este de a folosi detectori de scintilatie pentru a detecta aceste jerbe de particule (procedeu folosit in experimentele care studiaza razele cosmice), sa reconstruiasca directia si structura acestor jerbe , si apoi in timp real sa genereze un spectacol de lumini deasupra participantilor la aceasta petrecere cosmica.  Mi se pare o idee foarte buna incercarea de a vizualiza in timp real ceea ce ne este invizibil in viata de zi cu zi si sper sa ridice apetitul omului de rand pentru stiinta.

Petrecerea va avea loc anul viitor si va voi anunta cum si cand se tine! Cel mai probabil va fi cu ocazia sarbatorilor Vierdaagse.

In incheiere as dori sa mentionez ca echipa invinsa in finala , echipa TU Delft, a propus un site prin care se monitorizeaza si prezic blocajele pe autostrazi. Acest proiect (www.beta.fileradar.nl) are  modelul unui alt site olandez www.buienradar.nl care prezinta harta meteo radar si prezice miscarea precipitatilor pe teritoriul Olandei. Cine traieste in Olanda consulta acest site pentru a stii daca e nevoie sau nu sa isi ia umbrela  si este extrem de efectiv.

Mai jos clipul de prezentare al Cosmic Sensation (deocamdata doar in olandeza)

 

si un documentar in engleza referitor la razele cosmice:

De ce un Nobel nu este suficient

Pe Voxpublica Diana Coman intreaba “Ce ar trebui sa facem sa aducem Nobelul in Romania?”  . Aceasta intrebare apare constant in ultimii ani in preajma decernarilor premiilor Nobel.  (Despre niste premii o intrebare la sfarsit !). Am vazut in alta postare si cum premiile Nobel sunt aduse in discutie si in alte momente facandu-se permanent referirea la nivelul educational din Romania.

Asa cum am comentat in postarea semnalata mai sus premiul nu ar trebui sa fie un tel ci un efect, urmare a unor modificari in societatea noastra per ansamblu. 

Si daca am avea surpriza sa castige, candva, un roman , premiul Nobel cum va fi aceasta stire primita ? Va avea importanta primordiala activitatea depusa de acesta sau vom gasi alte motive pe care sa le ingrosam in stiri?  Sa luam exemplul de astazi cand Ada Yonath a castigat premiul Nobel in Chimie pentru cercetarile in domeniul cromozomilor.  Daca luam stirea AFP “Ada Yonath: first Israeli woman to win a Nobel” observam ca accentul (in titlu, cel putin ) e pus pe cu totul altceva decat importanta cercetarii stiintifice.

Ce s-ar intampl,a daca un roman ar castiga un premiu Nobel? Exista sansa ca in jurul lui sa se nasca, cladeasca o scoala ?  E greu de crezut din mai multe motive. In primul rand premiul Nobel e de obicei dat la multi ani dupa respectiva descoperire, cand, de cele mai multe ori , este retras din viata academica. Chiar daca castigatorul mai activeaza in viata academica acesta este in pozitia de profesor si deci exista o scoala a sa.  In al doilea rand exista o mare probabilitate ca acesta sa fi primit premiul pentru munca  si activitatea in strainatate nu in Romania.  Dupa parerea mea castigarea unui astfel de premiu, pe cat de prestigios, nu va avea nici un efect direct asupra domeniului in Romania.

Maine se va decerna premiul Nobel pentru Literatura.  De mai multi ani pe lista de candidati la acest premiul se afra si o scriitoare de origine romana, Herta Mueller. ( Spre rusinea mea nu am citit nici o opera a acestei scriitoare. In plus,cred ca in afara cercurilor filologice acest nume este putin cunoscut.)   Ce se va intampla daca maine acest nume se va gasi in comunicatul de presa Nobel? Cel mai probabil va fi o actiune virulenta a presei cu interviuri, declaratii, etc. Apoi se va traduce integral opera in romana si vom vedea daca va fi si un succes comercial sau nu. Ceea ce nu cred ca se va intampla va fi nasterea unei noi scoli de litere in Romania! Imi e greu sa cred ca acest premiu va duce la asa ceva.

Nu cred ca un premiu Nobel are puterea de a schimba ceva in Romania si sa punem aceste premii deoparte. Sa ne intoarcem la umila noastra ograda! Va intreb cine stie/ a auzit de castigatorii premiilor Academiei Romane de anul acesta/anul trecut?  Am incercat sa caut chiar pe situl Academiei dar n-am gasit nici o informatie despre acestea. Si pana la a visa la Nobel, nu ar trebui sa ne valorizam propriile premii ?