Stiinta – Page 5 – Picatura de Fiere

Ultimul an cu Tevatron

Astazi a fost anuntat la Fermilab faptul ca, in ciuda unei recomandari de a continuua programul Tevatron pentru inca trei ani, in lipsa identificarii finantarii pentru aceasta extindere in Octombrie anul curent vor avea ultimele ciocniri proton-antiproton in Tevatron.

Aceasta stire este o lovitura grea pentru toti cei care lucreaza la Tevatron, dar si pentru cei care lucreaza la LHC. In ciuda faptului ca rezultatele de la Tevatron vor mai curge pana prin 2013 spiritul de competitie intre cele doua mari laboratorea va muri incet, incet.

Cum primul experiment nu se uita niciodata Tevatron si DZero vor ramane in memoria multor fizicieni drept prima scoala. In plus in istoria stiintei Tevatron va ramane pentru descoperirea cuarcului top in 1995.

Sirea sursa o gasiti aici.

Telocitele – elefant roz cu picatele ?

Zilele trecute a fost mare valva referitor la telocite si faptul ca ANCS-ul (reprezentant al statului roman) nu binevoieste sa finanteze acest proiect. S-au facut reportaje, s-au chemat reporteri, s-au aratat cu degetul alte proiecte castigatoare pentru a contrasta cu proiectul telocite necastigator. Cateva detalii aici, aici si aici.

In primul rand a fost comica situatia in care reporterii TVR trageau la “raspundere” reprezentantul ANCS pentru a aflat cine au fost expertii, seful de pannel, etc. care au permis ca un asemenea proiect sa nu fie finantat. Trebuie spus ca acestia sunt si ar trebui sa ramana secreti pentru ca doar astfel pot face evaluari fara partiniri sau presiuni.

In al doilea rand in comentariile de la postrarea de pe Hotnews.ro o persoana care semneaza Ovidiu pune urmatoarele intrebari:

Intrebari adresate domnului LM Popescu:
1. Va rog sa indicati publicatia in care demonstrati interactiunea fizica si/sau functionala dintre telocite si celulele stem rezidente in miocard.
2. Va rog sa indicati publicatia in care demonstrati ca telocitele “realizeaza o orientare temporo-spatiala in peretele inimii a celulelor stem”.
3. Va rog sa indicati publicatia in care ati descris caracteristicile fenotipice ale telocitelor.
4. Va rog sa indicati publicatia in care ati descris izolarea si cultivarea in vitro a telocitelor.
5. Va rog sa indicati publicatia in care ati facut si altceva decat o descriere a unor imagini de microscopie electronica in baza carora anuntati u nou tip de celule.
6. Va rog sa indicati jurnalul (altul decat JCCM la care sunteti editor sef) in care descrieti caracteristicile si functia telocitelor.
7. Va rog sa indicati data si locatia dizertatiilor pe care le-ati sustinut la Harvard in 2010.

Mi-am permis sa bolduiesc intrebarea 6 caci mie imi miroase a conflict de interese. In rest pana cand dl. Popescu nu raspunde la cele 7 intrebari cred ca telocitele raman un elefant roz cu picatele..

Cele 7 intrebari ale ministrului Funeriu

Asa cum am mai amintit, Daniel Funeriu a lansat 7 intrebari la intalnirea cu diaspora. Iata-le citate mai jos

Este indicată acordarea unui post universitar pe perioadă nedeterminată (post permanent) înainte de obținerea doctoratului şi efectuarea unui stagiu postdoctoral? (NU. Ba chiar ar trebui interzisa in cazul angajarii fara PhD atat in universitati cat si in cercetare pe pozitiile de cercetare.)

Considerați necesară limitarea numărului de mandate şi impunerea unei limite de vârstă pentru rectorii universităților din România? (DA)

Considerați că reprezintă un conflict de interese ocuparea simultană a funcției de rector şi cea de parlamentar, ministru şi lider politic? (DA)

Considerați că universitățile de stat şi cele particulare trebuie să beneficieze de acelaşi cadru legal (mai puțin cel legat de patrimoniu) sau nu?(DA)

Considerați că dreptul de a conduce doctorate trebuie rezervat doar profesorilor universitari sau şi conferențiarilor sau lectorilor care au demonstrat calitate ştiințifică? Doar profesori sau şi conferențiari şi/sau lectori?(DA. Doar conferentiari. PS in urma unor reactii trebuie sa precizez ca raspunsul meu pastreaza conducerea pentru profesori.)

Considerați că trebuie eliminată posibilitatea unei subordonări administrative directe între rude în cadrul universităților (eliminarea nepotismului)?(DA. Dar nu doar in universitati ci si intre MEN si Universitati. )

Credeți că trebuie să reprezinte apropierea de România a elitelor academice din străinătate o prioritate pentru guvern sau nu? (NU. Prioritatea trebuie sa stea in ridicarea generala a cercetarii din Romania pt a face sistemul atractiv pentru elitele din strainatate. )

In paranteze am pus raspunsurile mele. Care sunt raspunsurile dumneavoastra ?

Introduceri

Sunt dupa 4 zile petrecute in cadrul conferintei Diaspora în cercetarea ştiinţifică şi învăţământul superior din România. Au fost niste zile exceptionale pe care le-am petrecut total paralel cu realitatea acestor zile. Personal am fost atata de adancit in problemele pe care le are cercetarea din Romania (in special fizica) incat grevele din Bucuresti, desi la cativa kilometri de locurile in care ma aflam, pareau a fi departe. Am trait, din nou, izolarea prin adancirea intr-o problema.

Personal cred ca zilele acestea sunt doar o “Introducere”. Cred ca in tot vacarmul si zgomotul de acum sunt cativa centrii de coerenta in care se schiteaza Romania de maine. Pana acum educatia si cercetarea Romaneasca s-au integrat formal (in ansamblu si nu vorbesc de acele cateva insule de excelenta!) mesajul pe care eu l-am auzit este ca a venit vremea ca aceasta integrare sa se produca de facto. In zilele urmatoare o sa revin cu cele 7 intrebari adresate de Daniel Funeriu cercetatorilor aflati in sala la sesiunea in plen a conferintei. Cred ca daca raspunsurile clare la aceste intrebari vor fi implementate aceasta implementare va deveni momentul de schimbare de paradigma la nivelul invatamantului si cercetarii si, prin propagare, la nivelul general al societatii.

Plenara acestei conferinte a fost vaduvita de o prezenta a politicienilor. Cu cateva exceptii. L-am remarcat pe Vasile Dancu prezent la unul dintre workshop-uri in calitate de sociolog. Acum seara, citeam primele 8 pagini din introducerea volumului “Patrie de unica folosinta” a carui autor este. Tot ceea ce pot sa spun este ca aceste 8 pagini sunt atat de percutante incat friica ceea mai mare pe care o am este sa nu fiu dezamagit de restul de 260 de pagini. Recomand oricui cele 8 pagini care se deschid cu un citat din Paler “Imi iubesc tara cand nu merg pe strada si cand nu ma uit la televizor”. Si in 8 pagini V. Dancu ataca in dimensiunea sociala ceea ce D. Funeriu ataca cu cele 7 intrebari in dimensiunea educationala.

Simt aceste zile ca o introducere, o introducere la ceea ce va urma. Primele impresii, dupa 4 zile de workshop, dupa 7 raspunsuri si dupa 8 pagini sunt ca urmeaza ceva bun. Se anunta acum revolutia de catifea care are sansa sa schimbe paradigme si sa aduca o transformare nu doar la fata ci mai ales in esenta.

Un Higgs, cinci Higgs… cati Higgs ?

Observ ca in ultimul timp, din dorinta de senzational, un rezultat stiintific este interpretat, re-interpretat si pana la urma inteles ca sigur de catre publicul larg.

Acest tavalug a inceput in cand D0 (experimentul la care am lucrat si inca mai semnez ca autor) a lansat rezultatul de mai jos:

Nu doresc sa intru in toate detaliile tehnice, o sa atrag doar atentia ca punctul negru din imaginea de mai sus (punct obtinut in urma rezultatului publicat de D0) este incompatibil cu ceea ce era asteptat (punctul albastru din imagine) cu un nivel de confidenta de 99%. In alte cuvinte exista 1% sanse ca aceste doua puncte sa fie totusi compatibile experimental, iar diferenta din grafic sa fie datorata doar unor fluctuatii sau erori de masurare. (Pentru o descoperire sasele ca cele doua puncte sa fie compatibile trebuie sa fie 0.0000573303% !!! )

Dupa publicarea acestui rezultat, la scurt timp, Bogdan Dobrescu impreuna cu colegii lui din departamentul de teorie de la Fermilab, publica un articol care arata ca aceasta discrepanta ar putea fi explicata intr-un anumit model, extindere supersimetrica a modelului standard actual in fizica particulelor elementare. In toate modelele supersimetrice se trece de la un boson Higgs la cinci, si se mai postuleaza existenta unui superpartener pentru fiecare particula existenta in modelul standar.

Faptul ca s-a masurat o abatere mare de la modelul standard a facut un adevarat val de valva in presa internationala, val care poate fi vazut aici. Mai tarziu bineinteles si articolul lui Bogdan Dobrescu a primit o groaza de atentie si cateva link-uri sunt date aici.

Ceea ce ma ingrozeste e ca perceptia incepe sa fie ca s-a dovedit ca exista 5 bosoni Higgs. Cat se poate de neadevarat! In primul rand rezultatul experimentului D0 trebuie confirmat de un alt experiment pentru a asigura faptul ca nu este o greseala de masuratoare sau o fluctuatie nefericita a datelor. Aceasta confirmare/infirmare s-ar putea sa vina in Iulie din partea experimentului CDF la ceea mai mare conferinta de fizica pe tema particulelor elementare ICHEP. Dar cel mai probabil nu va aparea decat la anul.

Pana atunci rezultatul anuntat de D0 trebuie privit ca un rezultat neconfirmat, si orice model care explica acest rezultat ramane doar un model si nu poate fi numit altfel.

Ma bucur sa vad ca Bogdan Dobrescu sublineaza si el acelasi lucru! Puteti vedea penultimul paragraf din interviul de aici.

Cred ca acest rezultat a fost escaladat si stors de presa. Se uita, de multe ori ca aceste rezultate neconfirmate pot sa dispara (vezi excesul de tau in analiza MSSM a CDF de acum 3 ani!, analiza care a ajuns in The Economist si New Scientist si a facut valva). Dar “s-ar putea” nu aduce deloc audienta si e subtil inlocuit cu “nu mai e singur” (bosonul Higgs) sau “rezultat de rasunet…. exista 5 bosoni”…

Pana la urma cati Higgs exista ? Pana nu se descopera unul … exista exact zero!!!

PS: Ma bucur ca Bogdan Dobrescu a fost mentionat foarte mult si a primit foarte multa vizibilitate. Din punctul meu de vedere este unul din teoreticienii care stie sa asculte foarte bine experimentele.