In vacarmul provocat de urgiile iernii si de procedurile de propunere a unui nou guvern probabil ca foarte putini si-au indreptat privirea spre Cluj.
In opinia mea cel mai important eveniment al zilei a fost dezbaterea publica a candidatiilor la rectoratul Universitatii Babes Bolyai. Dezbaterea a fost organizata de situl democratieubb.ro si a fost moderata de Mihnea Maruta. Este interesant de observat ca prin aceasta prezenta Mihnea Maruta isi consolideaza pozitia de moderator preferat in dezbaterile de inalt profil. (Pentru cei care au uitat Mihnea Maruta a moderat dezbaterea de la Cluj intre candidatii prezidentiali acum 3 ani.)
Trebuie mentionat ca dupa aproape 20 de ani in care Andrei Marga a fost rectorul UBB, perioda in care a condus aceasta universitate intr-un stil dictatorial, cinci candidati se intrec in cursa pentru rectoratul UBB. Incepand de anul trecut au aparut programe ale candidatilor, programe care discuta planurile de activitate ale candidatilor. Este interesant ca la UBB au loc alegeri al caror rezultat este total imprevizibil (sau cel putin asa il percep eu din afara).
O sa povestesc niste lucruri care mie mi-au ramas din aceasta dezbatere. S-ar putea sa nu fie cele mai importante dar sunt cele care m-au marcat pe mine (doar din sesiunea deschisa de intrebari).
Alexandru Baumgarten a aratat ca nu poate pune o intrebare scurt si la obiect. Daca un filosof de seama are probleme in adaptarea la o dezbatere generala, inseamna ca educatia generala in Romania are mult de recuperat. Personal recunosc ca mi-a fost greu sa-i urmaresc intrebarea de la un capat la celalt.
Ioan-Aurel Pop a facut o remarca conform careia Top 500 (sau alte topuri) sunt facute dupa reguli impuse de cei din varful lor. Mi se pare un nonargument si o pozitie care nu arata o gandire sanatoasa referitoare la competitia internationala.
Miruna Runcan a pus cea mai pertinenta intrebare. “Care este pozitia candidatilor referitor la comisia de etica?”. Cred ca a fost cea mai importanta intrebare din dezbatere. Din pacate a fost urmata de o intrebare, cam ciudat formulata, referitoare la sustinerea tinerelor cadre didactice. Nu pot sa fiu de acord cu ideile care se bazeaza pe subventii venite de la stat/universitate. Cred ca produc mai mult rau decat bine.
Mi s-au parut interesante discutiile referitoare la studenti. Din cate am vazut unii incearca sa-i apropie si s fie de partea lor prin ajutoare, subventii, camine, etc., iar altii incearca sa-i aiba ca parteneri directi si egali in viata universitara. Ma intreb daca organizatiile studentesti au maturitatea de a-si accepta pozitia de egalitate in viata universitara.
Cred ca trebuie sa ne dam seama ca aceasta dezbatere nu ar fi avut loc fara schimbarile aduse de catre Daniel Funeriu in mandatul sau de la Educatie. UBB, din cauza contextului istoric, este singura care se rupe complet de trecut si incearca sa se redea universitarilor proprii.
Postarea trecuta statea sub intrebarea “Educatia incotro?”. Cred ca ceea ce s-a intamplat la Cluj trebuie inteles in urmatorul sens: de acum directia educatiei trebuie data in universitati de catre universitari*. Depinde doar de ei daca doresc sa se ridice si sa-si ia soarta in maini sau o vor lasa in mana altora.
Din acest punct de vedere ora exacta s-a dat astazi de la Cluj. Ma intreb cati au si auzit-o…
(*) Prin universitar nu inteleg doar un angajat al unei universitati ci universitar in sensul de “scholar”, adica o persoana dedicata studiului/cercetarii.
PS: despre acelasi subiect a mai scris si Gabriel Istrate.
PPS: inregistarea dezbaterii poate fi urmarita aici
