Category Archives: Editorial

Caragiale nu mai este !

Din cartea I.L. Caragiale – “Cele mai frumoase scrisori” – alese de D.C. Mihailescu am aflat ca anul acesta, prin Aprilie, a aparut o noua editie a I.L. Caragiale – “Opere” vol I-V in colectia Opere Fundamentale ale Fundatiei pentru Stiinta si Arta a Academiei Romane. Cum mi-as fi dorit aceaste volume inca din 2002-2003 de la prima aparitie am sarit la cautari prin librarii.

Am inceput cu Brasovul. Am luat librariile la rand. O librareasa mi-a marturisit “am avut-o in mana, dar a fost o comanda speciala… doua exemplare”. Alti librari nici macar nu auzisera de aceasta colectie, de reeditare, etc. Prin Brasov nici picior din aceasta aparitie.

Mi-am spus ca daca in provincie nu se gaseste atunci la capitala trebuie sa fie. Am luat astfel calea de fier in cautarea volumelor din Caragiale. In Bucuresti am luat la picior librariile din centru dar si anticariatele de pe langa Universitate. In cateva din librarii am gasit cateva aparitii din Opere Fundamentale, trebuie sa recunosc ca in majoritate neinteresante pentru mine. In ironia sortii la Humanitas Kretzulescu aceasta colectie era “pitita” sub treptele spre etajul multimedia – cu fundamentalii aproape de fundatie cum s-ar zice. La un anticariat Macedonski era in vreo 20 de exemplare si se vindea la 5 lei bucata. (O nota buna pentru libraria Humanitas de la Cismigiu care mi se pare cea mai frumoasa librarie in care am calcat in cautarile operei lui Caragiale. — ps: probabil fondul de carte este ceva mai restrans decat in alte librarii insa compenseaza aerul aerisit si modul de expunere al cartilor.)

Intr-una din zile am sunat si la Fundatia care editeaza aceasta colectie. “Nu mai avem. Nici nu credem ca nu mai editam caci nu mai avem bani.” Eu, veneticul, intreb daca au o lista pe care ma pot inscrie, precomenzi, etc. Raspunsul sec : “NU”. Adevarul sumbru este ca acesta ultima aparitie nu este trecuta nici macar pe situl Fundatiei, cum ar fi nici ei nu reconosc ca a aparut. Cum Fundatia pare a avea un business plan mai rau decat al Daciei antecomuniste (faimoasele liste de asteptari in cazul de fata nu doar nu exista dar, se pare, ca nici nu au fost considerate folositoare) se pare ca sunt sanse minime sa cumpar aceasta carte.

Sumarizarea cautarilor mele a fost facuta de o librara de la Libraria Eminescu. Dialogul a fost ceva de genul:
“- Va ajut cu ceva?”, “- Aveti Caragiale opere in aceasta colectie? (io aratand cu degetul catre colectia Opere Fundamentale din raft)”, ” – Ahh!, Caragiale nu mai este!”.

E 2012 … Caragiale nu mai este. Nu mai este de 100 de ani chiar daca il avem mai tot timpul pe buze spunand “Caragiale curat!”. Avem Plesu, Cartarescu, Boia, Florian, Patapievici, Liiceanu, Oz, Manea, Mueller, etc (si foarte bine ca avem! ) dar Caragiale nu mai este! ( Poate o fi si vorba de editura de stat vs. editura privata.)

PS: De ce ar mai fi cineva interesat in Caragiale ? Cititi aceasta scrisoare catre Alceu Urechie povestind vizita lui Barbu Delavrancea in Berlin. Eu am ras cu lacrimi.

Note de vacanta

Sunt in Romania si am ajuns, din nou, in contact direct cu media romaneasca si cu librariile de unde mi-am umplut plasa cu carti. Cateva note din zilele petrecute in Romania pana acum:

  • Cartea lui Lucian Boia De ce e Romania altfel e un foarte bun eseu care merita citit. Unele lucruri sunt poate mai greu de acceptat, altele poate sunt exagerari, dar in ansamblu pune foarte bine degetul pe ranile deschise ale societatii romanesti. Concluzia mea e ca poti sa fi geniu in satul tau, dar daca nu esti si la nivel mondial, te imbeti cu apa rece.
  • Colectia de scrisori a lui Caragiale culeasa de Dan. C. Mihailescu. Absolut superb episodul vizitei lui Barbu ( care Barbu?) la Berlin!! Cel mai socant este faptul ca pana acum aveam impresia unui Caragiale care scrie in stilul caracteristic pentru a caricaturiza societatea romaneasca. Citindu-i scrisoriile vezi ca de multe ori asa scrie el, asa se exprima, si incepi sa te intrebi daca aceasta nu era , de fapt, normalizatea de atunci (adica ceea ce noi luam de caricatura atunci era norma).
  • Am vazut pe B1TV campania “Cine schimba Romania?”. Aceasta televiziune a fost extrem de activa in criza plagiatului lui Ponta. Acum vad ca il promoveaza in aceasta campanie pe Mircea Beuran. Pentru cine nu stie, Beuran a fost implicat intr-un mare scandal de plagiat prin 2003. Detalii aici sau oriunde cu un Google.
    Deci in B1TV dreapta nu stie ce face stanga sau nu au nici o idee de ceea ce inseamna valoare.
  • Jacob se hotaraste sa iubeasca – am vazut in fiecare zi numele romanesc si titlul in germana pe afisele din librariile din Berna. Dupa 80 de pagini din editia romaneasca sunt absolut fascinat de acest roman. Il recomand cu caldura!

    • Ponta are dreptate !

    In toata seria de plagiate Ponta a spus-o:

    Vorbesc de niste lucruri (plagiate) care nu intereseaza pe oameni in mod direct. In rest, doamna Andronescu e unul din cei mai respectati profesori din aceasta tara.

    Si are dreptate!

    In general pe romani nu-i intereseaza afacerea plagiatelor. Sunt unii pe ici, pe colo, care cred ca e o chestiune importanta, dar in general, romanul de rand stie ca toata lumea se inspira. In plus ce treaba are el, Neica Nimeni, din satul din vale cu ce fac domnii de la Bucuresti ? Si pe cine sa creada ca toata discutia a fost ca intre vacari, adica, din a matii in a matii chiar de asta vara.

    Ariely povesteste cum s-a observat ca daca banii sunt inlocuite de alte obiecte ( cupoane, fise, etc.) cu atat mai usor este sa trisezi, sa gasesti explicatii cum ca ceea ce faci este legal. Ori cate nivele de abstractie sunt intre cum ii merge lui Neica Nimeni si cat se fura prin chestiuni colateral intelectuale in capitala ?

    Cum sa inteleaga Neica Nimeni ca parte din cum ii merge lui depinde si de cum isi face un Neica Domnu’ treaba pe la vreun minister/primarie ? Daca Neica Domnu’ a facut cum a facut si s-a facut om ( a terminat o facultate, un doctorat) si a ajuns domn in minister inseamna ca-si stie treaba, nu ? Si asa si joaca domnii de la Bucuresti, de la municipiu, de la primarie.

    Intr-un mic targ de provincie s-a discutat aprins despre premierea profesorilor cu activitate exceptionala. Totul s-a nascut dupa ce o eleva a castigat o medalie de aur la o olimpiada internationala. Atunci targovetii s-au desteptat si au spus: “avem oameni de valoare, sa-i premiem!”. Daca ascultati discutia probabil o sa radeti asa cum am patit-o si eu. Discutiile sunt hilare din cauza ca deviaza pe detalii si ajung in regimul ridicolului: “Cum se compara un profesor care face excursii cu unul care se chinui sa-i treaca bacul?”, ” Cum sa concureze un profesor de scoala industriala cu unul de la un liceu cu nume?”, etc. Hilara este si propunerea fiind prevazute dosare de concurs si punctaje pentru diferite activitati. Inseamna ca avem o problema mare pentru a intelege ce inseamna performanta. In plus increderea in oameni este asa de mare incat trebuie sa facem mii de tabele si evaluari cuantificabile. Vorbim aici de un oras, o comunitate mica in care lumea ar trebui sa se cunoasca… se pare ca acoperirea in regulamente si documente e mai importanta.

    De ce am dat exemplul de mai sus ? Ca sa arat ca valoarea nu mai este inteleasa. Ca se amesteca excelenta cu profesionalismul. (In exemplul de mai sus, din punctul meu de vedere, este de datoria unui profesor sa pregateasca toti elevii pentru a trece bacalaureatul, sa organizeze excursii si alte activitati dar nu stiu daca intra in obligatia profesionala a unui profesor sa pregateasca un elev pentru excelenta internationala (desi ar fi de dorit asa ceva!) . )

    In plus credeti ca pe Neica Nimeni il intereseaza ce premii de excelenta se dau profesorilor sau daca un doctorat e pe bune ? N-are el treaba cu astea ! Viata e grea si habar n-are ca lipsa de profesionalism a domnilor o face si mai grea! Si asta fiindca e prea greu de vazut ce treaba are teza cu plugul! E clar ca plagiarismele din cauza departarii de experienta reala a oamenilor nu-i intereseaza. Si uite asa gura plagiatorului mai spune cate-un adevar.

    PS: In timp ce scriam aceasta postare ma gandeam ca se discuta daca sunt bani pierduti cei cheltuiti in educatia celor care pleaca mai tarziu. Acestia reprezinta totusi o minoritate chiar si in conditiile in care ar ajunge la 20%. Insa ceea ce ne intrebam mai rar este cati bani se pierd prin mimarea educatiei. Cred ca pierderile din al doilea caz sunt mult mai mari decat in primul.

    Marea provocare a Integru.org

    Astazi a mai aparut un raport de plagiat pe Integru.org. O are drept personaj principal tot pe Ecaterina Andronescu la fel ca si raportul anterior. Asa cum am mai scris, o intrebare care se pune este cine este in spatele Integru.org. Este acest site unul politic sau unul strict academic? De unde is iau sursele?

    In conditiile in care suntem in campanie electorala si toate articolele care apar pe Integru.org au in vizor o singura baricada a spectrului politic acestia vor raspunde cu greu la intrebarea daca sunt independenti sau nu politic.

    Marea provocare pentru Integru.org este supravietuirea sa dupa alegeri. Mediu din Romania are nevoie de Integru.org dar de un Integru.org independent si apolitic. Vor demonstra cei de la Integru.org aceste calitati ? Ramane de vazut.