Category Archives: Editorial

Bacalaureat 2011 – Nota 5 cel mai usor de luat!

Saptamana trecuta am aflat ca Diana Coman a reusit sa centralizeze datele de pe situl ministerului intr-o baza de date. Acest lucru nu a fost usor si o felicit atat pe ea, cat si pe cei care au ajutat-o ca au avut rabdarea sa adune aceste date intr-un fisier unic, relativ usor de folosit apoi pentru analiza de mai jos.

Saptamana trecuta cei de la Freakonomics au publicat un articol referitor la niste caracteristici observate in examenul polonez echivalent Bacalaureatului. Titlul articolului este “Another case of teacher cheating, or is it just altruism?”. Intrebarea mea e daca vom regasi aceleasi efect in notele de la Bacalaureat 2011.

Cateva precizari: In histogramele de mai jos am inclus notele tuturor candidatiilor care au sustinut o anumita proba, indiferent daca acestia au promovat sau nu Bacalaureatul. Notele considerate sunt notele finale.

Sa aruncam prima privire la subiectul de examen sustinut de toti candidatii: Limba romana.
Distributia notelor o putem vedea in histograma de mai jos:

Axa Ox reprezinta notele si are o rezoltie de 0.2. Pe axa Oy regasim numarul de note care se inscriu in intervalul [X,X+0.2]. Ceea ce frapeaza in aceasta imagine este numarul mare de note intre 5.0 si 5.2 si o penurie de note intre 4.2 si 5.0. Din acest grafic putem concluziona ca exista o tendita a corectorilor de a acorda cateva zecimi de punct (pana la jumatate de punct) celor care sunt chiar sub nota de trecere (5). Este altruism sau este vorba de un oarecare efect al notei intregi ? Nu pot sa ma pronunt! Voi semnala insa faptul ca aceeasi tendinta de asimetrie puternica intre binul [N-0.2,N] si binul [N,N+0.2], in favoarea celui din urma, exista si pentru N=6,8,9 (dar este putin pronuntat pentru N=7).

Intrebare: Este acest efect un efect general?

Mai jos puteti vedea distributia 2D a notelor la Limba romana. Pe o axa gasiti indicativul judetului (greu vizibil in acest plot, mai bine vizibil in urmatoarele histograme. Daca dati click pe plot accesati varianta PDF), pe alta axa nota, iar culoarea reprezinta frecventa de aparitie a notelor. Frecventa este normalizata in fiecare judet astfel incat in fiecare bin putem citi direct procentul unei anumite note. Am ales normalizarea in fiecare judet pentru a putea compara judetele intre ele.

In aceasta imagine este vizibil ca acest prag, la nota 5, este un fenomen general in toate judetele, iar marimea efectului este similara in toate judetele. In aceasta histograma se pot observa si crestele de la 6,8 si 9.

In imaginea de mai jos puteti vedea mai bine distributia notelor in fiecare judet.

Intrebare: Este acest efect prezent doar in cazul probei la Romana?
Nu! Acest efect l-am observat la toate probele pentru care am avut histograme.
De exemplu, mai jos, distributiile pentru proba Matematica T1:

si pe judete:

Identic si in cazul probei Matematica T2:

In ultimul grafic mi-a atras atentia judetul Salaj care are peste 20% din notele la proba Matematica T2 undeva in jurul notei 5. Iata histograma pentru acest judet la proba Matematica T2:

Distributia arata in mod sigur ciudat. Ar fi interesant de aflat ce s-a intamplat in acel judet unde din 1551 de candidati ~360 de candidati (23%) au luat note intre 5 si 5.2.

Acum sa aruncam o privire si la proba de profil Istorie. (La Matematica T3 au fost 8 candidati si am decis sa ignor aceasta proba). Distributia nationala o puteti vedea mai jos:

Iar pe judete:

La proba Istorie e evidenta penuria de note sub 5. Probabil ca subiectele au fost asa de usoare ca era aproape imposibil de luat o nota mai mica decat 4.5-4.75. Si aici sunt evidente efectele la 5,8 si 9.

Astazi ne vom opri aici! In zilele urmatoare urmeaza sa mai public anumite histograme referitoare la proba la alegere si limba materna.

Cateva concluzii intermediare:

  • distributiile obtinute au o abatere destul de mare de la distributia normala (Gauss). In aceste conditii gasesc ca este greu de efectuat o analiza mai exacta a datelor.
  • s-a discutat ca rata de esec la BAC 2011 a fost mare. Daca e sa readucem distributia spre o gaussiana ar trebui sa consideram o parte din candidatii care au note intre 5-5.2 picati. Ori asta ar insemna o crestere a numarului de respinsi in ordinul a 10%.
  • probabil este necesara introducerii corectarii pe subiecte (la fel ca la olimpiade). In felul acesta s-ar evita efectele din jurul notelor intregi.
  • ar fi fost frumos sa avem aceste analize prezentate e minister sau de media in valtoarea discutiilor despre Bacalaureat. Eu nu am vazut nici o analiza detaliata asupra examenului de Bacalaureat atat din acest an cat si din anii precedenti. In plus, din cele mentionate de Diana, datele apar pe situl edu.ro intr-o forma care face extrem de grea analiza lor de catre parti independente.(Daca exista aceste analize detaliate va rog sa mi le semnalati!) In orice caz astfel de analize ar trebui publicate constant de MEN si sper sa o faca mai ales ca are baza de date in ograda.
  • conform datelor prezentate “cinciul” e nota cel mai usor de luat.

    • Pe aceeasi tema:

  • Bacalaureat 2011 -(II)
  • Bacalaureat 2011 -(III)- medii si corelatii – cosmetizare de cancelarie ?

    • Daca va intereseaza asemenea statistici va recomand si urmatoarele postari care au “canibalizat” datele obtinute de Diana:
    Topul liceelor la Bacalaureat 2011
    Despre Bacalaureat, cu cifrele pe masa
    Clasificarea liceelor dupa media de la Bac 2011
    Cele mai bune specializari pe blogul lui Adrian Mihalcioiu

    Dupa 12 ani: Stiinta si Tehnica

    Pe biroul meu se afla una langa alata doua reviste Stiinta si tehnica (Anul LI, Nr. 9, septembrie 1999, pret 14 700 lei) si Stiinta & tehnica (Anul LX, Numarul 1, Aprilie 2011, 8.8 lei).

    In casuta redactiei dau peste doua nume comune: Alexandru Mironov si Cristian Roman. Numarul din 1999 are formatul mai mic si 112 pagini. Textul domina si imaginile sunt secundare. Numarul din 2011 are un format mare si 120 de pagini. Formatul e mai degraba al revistelor glossy in care imaginea si textul sunt aproape in proportii egale, eu avand impresia ca imaginea are o proportie ceva mai mare.

    In cele ce urmeaza ma voi adanci intr-o analiza a numarului din 2011.

    Primul lucru care imi ridica spranceana este ca atata pe coperta cat si in casuta redactionala apare textul “Un proiect dezvoltat de Fundatia Dinu Patriciu”. Ma bucura faptul ca o fundatie privata a hotarat sa finanteze renasterea acestui proiect insa nu cred ca “dezvoltat” isi are rostul.

    Apoi am facut greseala sa citesc editorialul lui Alexandru Mironov. Mi-a lasat un gust amar prin faptul ca in acest editorial au fost incluse telocitele lui Laurentiu Popescu dar si inventia lui van Staden. Si mai amar ca acestea au fost incluse in acelasi paragraf cu experimentul LHC la care lucrez eu. Iata cum intr-un editorial Alexandru Mironov, in calitate de senior editor, arata ca granita dintre stiinta si pseudostiinta nu este trasata de actuala Stiinta si tehnica. Aceasta parere imi este intarita de faptul ca in sectiunea “top zece” primul loc este acordat ARCA cu “Primul avion supersonic romanesc”. Multi dintre cei care au urmarit ARCA in ultimii ani stiu ca acolo exista o groaza de avand stiintific si tehnologic fara insa a fi dublat si de o baza de cunostiinte stiintifice si tehnologice pe masura telului pe care si-l doresc.

    Rasfoiesc mai departe revista si dau de rubrica pictorial (sic!) cu poze concept ale unor orase viitoare (o sectiune mai degraba SF ). Urmeaza rubrica prototip cu o varianta romaneasca de avion electric dar care este construit in Germania. Apoi un articol de tehnologie care nu are norocul de a fi ilustrat cum trebuie. Articolul este interesant, desi ar fi putut intra mai mult in anumite detalii tehnologice. In plus o diagrama cu principiul de functionare este cireasa lipsa de pe tort. Dar faptul ca din ilustratia grafica a articolului nu se deduce despre ce ar fi vorba … puteau foarte bine sa si lipseasca cele cateva imagini.

    Apoi dam peste un dosar interesant referitor la zborul lui Gagarin. S-ar putea ca acest dosar sa fie mai interesant mai ales pentru tinerii care nu au mai citit. Totusi felul in care e scris e un pic din perspectiva celui care stie deja toata istoria. Deschiderea “In primavara anului 1957, deci inainte de lansarea primului Sputnik, Serghei Koroliov, entuziastul parinte al programului spatial sovietic….” cine/ce e Sputnik se intreaba cititorul ? E suficient sa spun ca Sputnik nu mai apare in textul principal al articolului ci doar intr-o casuta din pagina a doua a articolului.

    Interviul cu Vanatorii de mituri ar fi putut fi publicat fara nici o modificare in FHM, sau orice alta revista glossy cu un target majoritar masculin. Apoi urmeaza imaginea de deschidere a articolului “Misterioasa origine a omului”, imagine la care am strigat Wow! si am sarit de pe scaun. Apoi m-am desumflat cand am vazut ca imaginea e preluata si nu creatia vre-unui artist roman. Ce frumos ar fi fost sa fi fost o imagine creata “in casa”!

    O sa fac un salt mortal prin revista pentru a ajunge la Lumea stranie a mecanicii cuantice, anuntat in sumar drept un articol in sectiunea fizica in care “Alexandru Mironov explica lumea stranie a mecanicii cuantice pe intelesul tuturor”. Trebuie sa recunosc ca din descriere ma asteptam la o introducere in mecanica cuantica, insa am fost debusolat sa citesc despre fotosinteza si mecanica cuantica. Una in alta nu stiu cat invata despre mecanica cuantica un neinitiat din acest articol. Personal mi se pare ca articolul incearca sa spuna prea multe si ajunge sa nu spuna nimica. Dar daca sunteti un neinitiat si ati citit articolul asta sa-mi spuneti ce ati priceput !

    Fac un salt inainte pentru Cronica scepticului sub titlul “Monoloagele vaccinului” unde o sa remarc doar un titlu absolut prost inspirat.

    Ma opresc aici, nu fara a remarca faptul ca revista foloseste o gama relativ mare de fonturi de diverse marimi. Cel putin pentru mine o face greu de citit si nu inteleg aceasta alegere de tehnoredactare. Eu inca mai cred ca eleganta sta in simplitate.

    In loc de incheiere nu pot decat sa ma bucur ca Stiinta si tehnica este renascuta. Este mare nevoie de cateva reviste pe aceasta nisa in peisajul editorial romanesc. Totusi nu pot sa nu ma declar mahnit de granita nedefinita intre stiinta si pseudostiinta din primul numar. Iar noul format, daca va fi pastrat in tonul primului numar, este din pacate nu doar dinamica si moderna, dar este mai ales usurica si ne-intrand aproape deloc in probleme stiintifice adanci.

    Detectorul de cancer. Un alt elefant roz cu picatele ?

    O data cu aflarea premiilor date la Salonul de inventica de la Geneva a reaparut in lumina reflectoarelor doamna van Staden si dispozitivul de descoperire a cancerului in 6 minute. Ultimul interviu in Adevarul Romania, prima tara care va detecta cancerul in 6 minute.

    De pe o pagina PATLAB, institutul condus de van Staden alaturi de sotul ei, aflu ca ar fi un patent in 2009 cu numele “STOC-µSENS-CMD”. Respectivul dispozitiv este inregistrat la OSIM in data de 1.07.2011 sub indicativul RO 125050 B1. In link-ul indicat puteti gasi in format complet brevetul de inventii.

    Intr-un interviu Hotnews din 2010 van Staden declara:

    Nimeni nu a trecut insa de testele clinice, nimeni nu poate spune ca poate determina in acest stadiu cancerul la nivel molecular. Sistemele sunt mult prea complexe, noi am reusit sa facem un lucru cat se poate de simplu, constructia senzorului este cat se poate de simpla, nu cred ca se poate ceva mai simplu de atat. Cred ca suntem cu un pas inainte fata de ceilalti, ramane ca testele clinice sa demonstreze insa. Cine iese primul cu capul sus din testele clinice, probabil va avea prioritate mondiala.

    Pentru ca in interviul din Adevarul sa declare :

    Sperăm să avem cât de curând un prototip care să preia corect informaţia de la senzor şi, după omologare, să fim prima ţară capabilă să facă o scanare în masă pentru cancer.

    Dar sa revenim … din 2009 pana astazi s-a obtinut un brevet, s-a dovedit eficienta aparatului in niste studii care nu sunt publice si se lucreaza pentru un prototip. Din cate pricep eu pana cand prototipul dispozitivului nu exista nici macar nu se poate vorbi de teste clinice. Eu cel putin, pana cand nu vad niste teste clinice “double-blind” nu pot crede in acest dispozitiv faimos. Cu atat mai putin nu pot crede in declaratii de genul “pana la sfarsitul anului”.

    Pana cand aceste teste nu sunt prezentate public aceasta inventie nu ramane decat un alt elefant roz cu picatele. La fel ca si telocitele dnlui Popescu. A mai auzit cineva de ele ?

    PS1: Din brevet ma intriga urmatoarea constructie:

    probele de sange recoltate in vacuum cu capac mov

    Stie cineva ce rost are capacul “mov” in afacere ? Sau poate fi inlocuit cu un capac “verde”?

    Inapoi cu inainte

  • Unii spun ca era mai bine inainte
  • altii spun ca era mai bine inainte de inainte
  • Lumea vrea sa proprietatiile sa fie inapoiate la nivelul de dinainte de nationalizare
  • Unii doresc Romania de dinainte … adica mare
  • BOR si alte culte vor retrocedari de la momentul Cuza
  • unii doresc intoarcerea la imperiul austro-ungar
  • altii intoarcerea la 1600….

    • Tot ceea ce au in comun aceste dorinte este un trecut idilic.
    Tot ceea ce reusesc sa faca este sa ne aduca inapoi/inainte de sapa de lemn.