Luxul in Tarile Romane

Va propun urmatorul text care e o descriere facuta de Laurencon Tarilor Romane in jurul anului de gratie 1820:

Multimea si luxul trasurilor, contrastand nu numai cu mizeria satelor din jur, dar chiar si cu infatisarea generala a capitalei, ii impresioneaza in mod deosebit pe straini.

“Viena vinde in Tara Romaneasca o multime de calesti din cele mai elegante […]. Cred ca, daca tinem seama de populatie, in Europa sunt putine orase unde sa se gaseasca un atat de mare numar de echipaje ca la Bucuresti. Fiecare negustor isi are trasura sa, iar boierii si le schimba la fiecare an. ”[.[N.Djuvara- Intre Orient si Occident p120]

Inlocuiti cuvantul “trasura” cu “masina”, descrierea ramane valabila si acum, la 190 de ani distanta.

Din pacate in Romania a functionat aproape in permanenta un curent mimetic cu strainatatea (cu precadere in paturile inalte ale societatii de unde a coborat in celelalte paturi). Daca in perioada fanariota nobilimea copia modul de viata de la Constantinopol, mai tarziu incepe a se copia modul de viata occidental frantuzesc, germanic. In perioada comunista se copiaza/impune un mod de viata rusesc. Iar in perioada post comunista se impleteste modul de viata american cu cel vest european. Stiluri de viata incompatibile avand in vedere ca primul este profund liberal pe cand al doilea este mai degraba conservator.

Cum nimic nu poate fi copiat perfect de fiecare data  se ajunge mai degraba la o imitare si adaptare a obiceiurilor din occident. 

Adoptand obiceiurile occidentale, fie si numai superficial, nobilimea moldovalaha nu dobandeste in acelasi timp darul de a cruta banii si a se gandi la ziua de maine, dar caracteristic burgheziei franceze si germane. […] Dimpotriva: cerintele modei, echipajele stralucitoare, petrecerile, jocurile, calatoriile in strainatate apasa greu asupra veniturilor obtinute aproape exclusiv din proprietatea funciara, exploatata dupa metode traditionale si chiar rudimentare.[N.Djuvara- Intre Orient si Occident p145]

Si cum si in cultura sudica, latina , si in cultul bizantin iconografia e la loc de cinste observam, acum si atunci, ca preluarea din occident este una butaforica  si tine intrinsec de tema formelor fara fond.  Si din pacate majoritatea fondurilor sunt de multe ori indreptate spre mentinerea unei aparente.

Fie ca vorbim de pastrarea acestor aparente la nivel de individ, familie sau , de multe ori chiar, grup social o buna parte din venituri sunt indreptate spre aceste demersuri. Un studiu facut in Statele Unite arata ca procentul din venitul personal cheltuit pentru imagine creste cu scaderea venitului. De multe ori se ajunge la situatia in care cei cu venitul mai mic cheltuiesc in termeni reali mai mult pe imagine decat cei cu venituri mai mari.  Interesant de asemenea a fost faptul ca minoritatea hispanica cheltuie conform acestui studiu cel mai mare procent din venituri pentru imagine indiferent de nivelul social la care se afla.

In mod sigur sunt contaminat de traiul intr-o tara protestanta. Insa nu pot sa nu observ ca investitia in imagine e un fel de loterie. La fel ca in afacerile cu droguri unde majoritatea soldatilor castiga mai putin decat daca ar lucra intr-un McDonalds, visul de a ajunge in varful organizatiei este mult mai puternic (v. Freakonomics). Iata de ce cred ca e mai sanatoasa investitia directa in imbunatatirea nivelului de trai si apoi ca efect secundar se produce si imbunatatirea imaginii. Astfel viata reala ar inceta sa fie o scenografie regizata, ar inceta sa mai fie un trompe l’oeil.

Se pare ca acesta este un lucru bine cunoscut de economisti:

Consumul ostentativ e plaga dintotdeauna a tarilor sarace.

Oare pe cand o schimbare de directie ?

Coruptie in Universitatile Germane

 

Saptamana trecuta  in presa internationala au aparut stiri despre un caz de coruptie in universitatiile germane.

Germany’s famed reputation for educational excellence has been hit by a scandal over degrees for sale. Prosecutors are investigating up to one hundred professors suspected of taking bribes to help students get their doctorates. It’s claimed some students paid an intermediary up to 20,000 euros for their Ph.Ds.
“All disciplines are involved, including the so-called classics: law, medicine and philosophy, as well as technical faculties,” said prosecutor Gunther Feld. [Euronews]

The investigation was opened last year after another probe of the Institute for Scientific Consulting in connection with a similar scheme.

After authorities searched the firm’s headquarters in March 2008, the company’s head was charged with paying bribes in a case involving a Hannover University law professor. The man, whose name was not released in line with German privacy laws, was found guilty and sentenced in July 2008 to 3 1/2 years in prison, and fined euro75,000.

The professor confessed in court to accepting nearly euro200,000 to serve as a faculty adviser to more than 60 doctorate students between 1998 and 2005.

The professor said he needed the money to renovate his Hamburg mansion. [NYTimes]

Mai aproape de noi ma intreb ce s-a intamplat cu un dom’ profesor de la Galati. Stie cineva ce masuri au fost luate in acel caz de catre universitate sau procuratura ?

LSRS vs Romstudyabroad –(2)

Ieri postul meu original LSRS vs Romstudyabroad a adunat o groaza de vizite. Un spike imens care nu poate fi explicat decat prin aparitia adresei postarii undeva. Printre comentarii sunt doua care nu spun nimic, sunt anonime si extrem de protectoare fata de LSRS. O foarte frumoasa luare de pozitie fata de aceste comentarii o ia Lucian Filip pe blogul lui. Va las sa o cititi acolo si sa trageti singuri concluziile.

As fi preferat niste comentarii cu niste argumente solide in a argumenta superioritatea LSRS fata de Romstudyabroad. Din pacate situatia nu a fost sa fie asa. Ba chiar aceste comentarii au venit in intampinarea problemelor care incercam sa le ridic. Mai jos postez un videoclip care se numeste “Institutii vs colaborari”. Le recomand tuturor sa se uite la el. In special le recomad minutul 11:30 unde se spune:

Unul din primele lucruri care se intampla cand institutionalizezi o problema, este ca scopul primordial al institutie se muta imediat, de la ceea ce era initial, la scopul de autoaparare a institutiei. Si scopul efectiv al institutie cade pe locul 2 la n.

Iata ca cele doua comentarii au facut ceea ce era de asteptat, adica au trecut la apararea organizatiei. Cel mai grav mi se pare ca apararea e facuta intr-un stil cu care pasoptistii, de la care se revendica organizatia, nu ar fi fost de acord. In acelasi timp reactia nu este conforma cu schimbarea la fata a comunicarii sociale de care ar avea nevoie Romania.

Ma vad nevoit sa subliniez inca o data ca in Romstudyabroad nu exista ierarhii si ca acolo colaborarea e la ea acasa. Prin urmare Romstudyabroad pastreaza scopul pe primul loc si colaborarea ad-hoc in jurul acestui scop si in mod sigur nu va avea nici o problema sa ramana functional multi ani de acum inainte.

De aceea ma vad nevoit sa repet ceea ce am spus si in postul anterior:

Pana acum LSRS a aratat ca se poate organiza si pune la punct un sistem birocratic, urmeaza sa mai demonstreze ca acest sistem birocratic va reusi sa formeze proiecte in folosul membrilor si ca ii va putea reprezenta pe acestia.

si sa modific scorul pus data trecuta : Romstudyabroad 2 – 0 LSRS

Clay Shirky on institutions vs. collaboration

Apel pentru o noua viziune in relatiile interetnice –(11)

Necesitatea unei noi viziuni in relatiile interetnice

Cine a avut rabdarea sa cititeasca toate postarile precedente isi da seama ca lucrurile nu pot decat sa se schimbe. Tot ceea ce inseamna polarizare etnica nu duce decat la consumarea eforturilor in zone care nu sunt benefice nici unei comunitati.

Comunitatile etnice sper sa recunoasca cat mai curand acest lucru public si sa incepa munca de unire intr-o comunitate unitara dar nu omogena din punct de vedere cultural. Consider ca s-a lucrat destul la diferentiere si in momentul de fata ambele comunitati sunt destul de mature pentru a lasa argumentele etnice la o parte. Cred ca a venit momentul ca sa se investeasca in convietuire bazata nu pe exacerbarea diferentelor ci pe exacerbarea asemanarilor.

Comunitatea ar trebui sa fie unitatea de convieturire. Si comunitatea inseamna colocatari pe scara, colocatari pe aceeasi strada. In aceste conditii problemele sunt comune. Si din aceste comunitati trebuie sa se nasca liderii locali si nu trebuie sa fie fie impusi de sus mai mult sau mai putin pe linie de partid. Si acesti lideri locali trebuie sa se gandeasca la comunitatea din care vin nu la pozitia la care pot ajunge prin castigarea unor alegeri.

La nivel persoanal cred ca a venit momentul in care locuitorii acestei zone trebuie sa realizeze cat de polarizati sunt si sa incerce sa gandeasca convietuirea si din perspectiva celeilalte etnii. Pana una alta trebuie lucrat la comunicare interetnica , trebuie lasate jos prejudecatiile si ideile de superioritate. Toate acestea sunt gresite. Decat sa se scotoceasca cartile de istorie pentru a gasii momente in care unii ii conduceau pe ceilalti mai bine ar fi sa se inteleaga istoria ca si o calatorie impreuna a ambelor etnii prin timp in acelasi spatiu. Istoria facuta astazi trebuie privita din perspectiva europeana de deschidere a granitelor si de eliberare a individului. Individul, asa cum spunea si Bruckner, trebuie sa nu mai poarte razboaiele generatiilor anterioare si trebuie eliberat pentru a-si croii propria viata.

La nivel de media cred ca a venit momentul sa nu se mai discute despre bilingvism ci sa se practice. Ar fi bine ca mediile de informare sa fie nediscrimatorii pe baza etniei. Inseamna aceasta munca mai multa, bineinteles. Merita facuta aceasta munca? Eu zic ca da. Doar asa se poate ajunge la o cunoastere mai buna a celui langa care iti traiesti viata. Cui i-ar strica o polemica reala intre liderii intelectuali alor celor doua comunitati in special pe problemele legate de comunitatea in care ambii traiesc ? Cred ca a venit momentul ca lumea sa nu se mai ascunda in spatele multiculturalismului pentru a nu comunica.

La nivel politic cred ca a venit vremea in care ambele etnii sa accepte importanta dialogul interetnic. Sa accepte ca problemele locale sunt mult mai importante decat problemele de etniei si ca a te adresa si celeilalte etnii nu inseamna tradare. Cred ca a venit momentul unei noi generatii politice, o generatie care sa isi sprijine campania pe proiecte ce au in centrul lor comunitatea locala. Unele din proiectele posibile le-am enuntat mai sus. As vrea sa traiesc o campanie electorala in care argumentele legate de etnie si minoritate-majoritate nu mai apar. Sa nu uitam ca cetatenii ambelor etnii au fost „antrenati” sa raspunda la polarizarea produsa de aceste argumente fara a se intreba care e importanta lor reala in viata de zi cu zi. Aceste argumente sunt cele mai usoare de ridicat, polarizeaza cel mai repede cetatenii si ascund, din pacate, alte probleme cu mult mai importante.

Prin acest apel as vrea sa provoc membrii ambele comunitati sa isi schimbe prioritatile. As vrea sa ii provoc sa respecte istoria si propriile obiceiurile, dar sa refuze sa mai traiasca si sa repete ranile din trecut.

A venit vremea sa si creeze impreuna propria viata.

PS: Pentru cei interesati in meniul din partea dreapta am amplasat o pagina speciala dedicata acestui manifest unde il puteti gasi postat integral si varianta PDF.

Apel pentru o noua viziune in relatiile interetnice –(10)

Atractivitatea judetului

Judetul Covasna nu e o insula intr-o mare pustie. De aceea e bine sa ne gandim la acest judet ca la un organism viu in care lumea soseste si pleaca. Aceasta mobilitate prezinta mai multe aspecte.

Turismul:

Avem un judet turistic sau nu? Din pacate, din ceea ce am observat, de multe ori mitul ca nu poti cumpara nici o paine daca nu stii ungureste tine turistii pe afara. Daca nu ai cunostiinte sau nu mergi la tratament la Covasna nu prea te aventurezi in zona. Acest mit, aceasta idee preconceputa costa mult economia judetului si va fi enorm de greu de sters din mintea posibililor vizitatori. Din pacate o imagine dureaza ani ca sa fie construita dar poate fi daramata in secunde.

Pe de alta parte tinta ar trebui sa fie un judet care sa fie atractiv tocmai din motivele multiculturale. Un turist ar dori sa experimenteze viata in zona fara angoasele produse de aceste mituri. Ar trebui sa faca eforturi minime pentru acomodarea in zona si o calatorie in acest judet nu ar trebui sa fie privita ca o calatorie la capat de lume. Din pacate la senzatia de capat de lume mai conlucreaza si calitatea drumurilor.

Perspective pe termen lung:

Care sunt perspectivele pe termen lung ale judetului si ale orasului Sfantu Gheorghe? Prin ce se va face el remarcat si atractiv atat pentru investitori dar si pentru oameni care vor dori sa se mute in zona? E o intrebare cat se poate de pertinenta caci tot timpul trebuie sa ne gandim si la maine. In conditiile de azi in care salariu mediu in Covasna este printre cele mai mici pe tara este greu de crezut ca orasul si judetul este unul care sa atraga oameni. Si desi salarile sunt asa de mici nici investitorii nu par sa se ingramadeasca! Acest lucru ar trebui sa dea mult de gandit in primul rand cetatenilor acestei zone.

Brasovul, un oras mult prea apropiat?

Cand discutam de Sfantu Gheorghe trebuie neaparat sa discutam si de Brasov. La doar 40km de Sfantu Gheorghe acest oras este sufiecient de aproape pentru a face din Sfantu Gheorghe un satelit al sau. Este aproape imposibil ca Sfantu Gheorghe sa concureze direct cu Brasovul si deci trebuie gasita o nisa in care sa fie atractiv.

 

PS: maine dimineata  ultima parte a acestui manifest va fi publicata.