Category Archives: Picatura de Fiere

Din nou o poveste despre Romania…

Am observat ca a intrat in obisnuinta sa nu se dea restul. Eram la Gara de Nord si am fost fentat cu 2 lei. De fapt casierita nici nu mi-a spus ca biletul e 38 de lei. Mi-a spus ca e 40 de lei. De abia dupa cateva minute dupa ce am plecat de la ghiseu am observat acesta smecherie. 2 lei sunt aproximativ 70 de eurocenti iar inmultiti cu numarul de clienti se aduna la un bacsis destul de dragut. Aceasta atitudine de a nu da restul am observat-o in mai multe locuri si se pare ca lumea e obisnuita cu acest lucru.

Ma intreb insa daca aceasta atitudine de ignoranta a importantei unor sume absolut mici nu duce la lipsa de apreciere a valorii banilor. Mi se pare incredibil ca preturile din Romania au ajuns mai mari chiar decat cele din vest. Asta nu inseamna neaparat ca oamenii castiga mai mult ci mai degraba e un semn ca oamenii nu stiu sa aprecieze justa valoare a lucrurilor si sunt dispusi ca din putinul care il au sa plateasca mai mult (sau chiar mult mai mult) decat valoarea platita in vest pentru acelasi produs. Pe de alta parte tot timopul aud opinii de genul: “Altii platesc, deci ca sa intru in randul lumii trebuie sa platesc si eu”… dar mai degraba se ajunge ca decizia a cat scoti din buzunar pentru un anumit serviciu sa fie luata de alte persoane, nu de tine. De pilda de vanzatoarea care hotaraste pentru tine ca cei 15 bani care trebuia sa tii dea rest nu au valoare pentru tine si ii retine sub pretextul ca nu au marunt. Ori in acel moment libertatea ta de a alege ce sa faci cu banii tai e distrusa. Nu mai ai acei bani sa ii dai, de pilda, cersetorului din fata alimentarei sau sa ii duci acasa, sa ii pui intr-un borcan si din cand in cand sa folosesti acei bani pentru a cumpara hartie igienica. Prin acest gest aparent inofensiv ti se umbla in buzunar fara a iti da seama. In acelasi timp tu strigi ca impozitele sunt mari sau ca alte lucruri sunt scumpe dar uiti ca tu esti cel care hotaraste valoarea banilor tai si uiti si sa ii valorezi.

Mi se pare ca pretul restului e prea mare si ca nu mai trebuie platit. E un obicei cat se poate de prost si ca orice obicei prost ar trebui sa dispara cat mai repede!

Am crezut ca sunt singurul socat… Se pare ca nu sunt singurul. In ultimul articol din Dilema Veche Andrei Plesu e si el pesimist. Cititi care sunt motivele : link articol

Dupa cum probabil stiti, acum cateva zile am fost in Romania. Ma socheaza ca de fiecare data cand merg acasa la parintii mei la cablu sunt din ce in ce mai multe canale romanesti. Probabil o sa ma intrebati: “ce e rau in asta?”. Mi se pare ciudat ca la o tara de 22 de milioane de locuitori cu aproximativ 50% din locuitori traind in zona rurala numarul de televiziuni sa fie mult mai mare decat in Olanda o tara cu 16 milioane de locuitori. Pana una alta paleta de optiuni este atat de larga incat banuiesc ca este greu sa nu gasesti ceva care sa nu te pironeasca in fata televizorului pentru cateva ore bune din zi. Fie ca este o emisiune mondena sau o emisiune politica te simti legat si lipit de sticla sau plasma ferestrei tale catre lume. Si asa am fost si eu , in cele cateva zile cat am stat acasa am stat uimit in fata televizorului. Uimit ca unele dintre emisiuni sau chiar canale isi gasesc audienta. Am simtit ca sunt martorul unui Jerry Springer generalizat, un show la care esti oripilat de ceea ce vezi si totusi, paralizat parca, nu poti muta pe alt canal. Am vazut un minunat documentar cu o starleta porno si din juma de ora de emisiune nu mi-a ramas in cap decat catelul ei , care “nu o sa moara” si faptul ca am fost martorul unei discuti de umplutura cu varul ei. O alta emisiune a fost cu unele fete pe la mare care cautau sa se aranjeze cat mai cat si apoi sa mearga in cluburi. Ce mai, m-am uitat ca la circ!

Pana una alta, colaterala acestei inflatii de posturi romanesti este disparitia posturilor straine. Mi s-a parut ca anumite posturi straine dispar incet, incet din grila si din echilibrul dat de a vedea mai multe lumi universul se reduce la media romaneasca. Asta imi aduce aminte de tipul de televiziune care l-am vazut in Chicago si in care stirile cele mai importante erau cele locale nu cele nationale, sau ce sa mai pomenim de cele internationale. Asa ca mi s-a parut ca procesul de auto-minciuna si auto-indobitocire incepe sa dea roade. Bineinteles ca cineva castiga de pe urma acestui proces, din pacate nu multi. Sau poate gresesc… multi isi vor capata linistea sufleteasca auto-mintindu-se si devenind dependenti de surogatul intins pe tava de fereastra catre lume….

Ieri am aflat ca Lumea nu mai citeste pe TVR Morar & More . Cand am mai citit si motivele m-am ingrozit. Se pare ca lupta pentru galagie o sa se dea in direct la televiziunile din Romania. Aparent dupa Revolutia in direct se traieste in Romania in direct. Nici nu stiu cine mai traieste, la cate posturi tv sunt si avand in vedere ca toata lumea e la TV numai ca sa faca zgomot.
Anyway, emisiunea asta era una din emisiunile pe care le urmaream saptamanal din strainatate. Sunt curios sa vad ce o sa mai scoata din program … In nici un caz nu o sa-mi pierd timpul uitandu-ma la emisiuni cu politruci.