Author Archives: Lucian

Calendare Romanesti (sau cum dna Andronescu uita de pe o zi pe alta )

Zilele trecute a aparut Ordinul Ministrului Educatiei (OM) 5610/ 31 August 2012 in Monitorul Oficial (MO) 28/2013 din data 13 Ianuarie 2013. Acest ordin priveste organizarea Bacalaureatului in 2013. A aparut la o distanta de 137 de zile din data in care a fost semnat.

Spre comparatie OM 6560/20 Decembrie 2012 a aparut in MO 888/2012 din 27 Decembrie 2012, adica la doar 7 zile diferenta intre semnare si publicarea in MO.

Initial m-am intrebat cum este posibil ca un ordin semnat si parafat sa se piarda pe drum timp de 137 de zile. Dar apoi mi-am dat seama ca de fapt acest ordin acopera o minciuna mare cat casa. Cautati pe Google “Andronescu bacalaureat 2013” si veti gasi o groaza de articole referitoare la organizarea in mod diferit a Bacalaureatului in 2013. Listez aici urmatoarele surse cu data de aparitie Ziare.com (1 Septembrie 2012), Gandul ( 1 Septembrie 2012), Realitatea (1 Septembrie 2012), ProTV ( 1 Septembrie 2012), Hotnews ( 1 Septembrie 2012), Mediafax ( 5 Septembrie 2012), etc.

Astfel in data de 1 Septembrie Andronescu spune ca :

Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a spus, sâmbătă, că bacalaureatul de anul viitor, probabil, va fi diferenţiat, iar liceenii care nu vor să urmeze o facultate, ci doresc să intre pe piaţa muncii, pot da bacalaureatul profesional, care va fi o nouă formă de finalizare a studiilor liceale.

Cum poate dna Andronescu sa foloseasca cuvantul “probabil” avand in vedere ca in urma cu o zi semnase OM-ul referitor la organizarea Bacalaureatului din 2013 in aceleasi conditii ca si cel din 2012 si 2011 ? Astept ca cineva din presa sa sesizeze nu doar problema de datare a documentului ( avem de-a face cu o antedatare sau o amanare de publicare?) ci si aceasta problema a diferentelor dintre declaratiile publice si actiuniile luate la cateva zile distanta.

Antipa – oglinda Romaniei

Ma refer la muzeul Antipa pe care l-am vizitat acum cateva saptamani.

Nu-l mai vizitasem de cel putin un deceniu, daca nu mai mult. Am fost atras in muzeu de noua reamenajare/remodelare si de publicitatea pe care si-a facut-o. Parte din reclama a fost adusa si involuntar de episodul distrugerii girafei din fata muzeului.

Primul soc cultural a fost faptul ca nu mai exista casa de bilete. Biletul il luai frumos de la niste automate ce pareau mai smechere decat cel CFR din Gara de Nord ( si mai multe). Apoi la vizita. Noile diorame sunt placut de urmarit si sunt foarte bine venite ecranele interactive de pe care poti afla informatii despre exponate ( Cartea Rosie parea sa fie un termen comun in explicatii). Din pacate lipsea traducerea in engleza pe aceste ecrane, traducere care ar fi foarte utila unui vizitator strain. Personal am mai simtit lipsa unui documentar/informatii despre cum sunt facute aceste diorame, cum se impaiaza/conserva exponatele, etc.

Am urmat traseul de vizitare si sunt cateva imagini care mi-au ramas in minte. De pilda marea albastra proiectata deasupra scarilor este un efect foarte placut ochiului. Sala cu fluturi/insecte este foarte placuta dar parca selectia colectiei a fost facuta un pic cam strict ( daca nu ma insel erau mult mai multe exponate in aranjamentul anterior). In timpul vizitei am observat si alte lucruri interesante pentru vizitatori. Unul care mi-a atras atentia (prea tarziu) au fost codurile de bare si wi-fi-ul gratuit pentru a incarca applicatia muzeului direct pe telefonul mobil. Din pacate aceasta optiune nu este promovata pe cat ar trebui.

Una peste alta cele cateva ore petrecute la Antipa au fost placute. Dar de ce spun ca este oglinda Romaniei ? Fiindca pentru cel care are impresia ca in Romania nu se schimba nimica i-as putea spune ca Romania s-a schimbat precut s-a schimbat si Antipa. Romania de acum 10 ani este destul de mult in urma Romaniei de astazi.

Totusi ar trebui sa nu uitam ca prin comparatie cu marile muzee de istorie naturala ( de pilda Natural History Museum din Londra) Muzeul Antipa nu este doar mult mai mic, dar este si cativa ani in urma la ceea ce inseamna interactivitatea cu vizitatorii. Muzeul Antipa este in acelasi raport cu varul sau din Londra, cum este nepotul din Baia Mare fata de el ( am ales la intamplare un oras – il puteti inlocui cu oricare altul). Desi tocmai remodelat Antipa ar avea nevoie de o extindere a cladirii, de o parcare , de cresterea interactivitatii si informatiei puse la dispozitia vizitatorilor – inclusiv tradugeri in limbi de circulatie internationala pentru a concura cel putin ca intensitate, daca nu ca marime, cu verii sai de pe alte meleaguri.

Caragiale nu mai este !

Din cartea I.L. Caragiale – “Cele mai frumoase scrisori” – alese de D.C. Mihailescu am aflat ca anul acesta, prin Aprilie, a aparut o noua editie a I.L. Caragiale – “Opere” vol I-V in colectia Opere Fundamentale ale Fundatiei pentru Stiinta si Arta a Academiei Romane. Cum mi-as fi dorit aceaste volume inca din 2002-2003 de la prima aparitie am sarit la cautari prin librarii.

Am inceput cu Brasovul. Am luat librariile la rand. O librareasa mi-a marturisit “am avut-o in mana, dar a fost o comanda speciala… doua exemplare”. Alti librari nici macar nu auzisera de aceasta colectie, de reeditare, etc. Prin Brasov nici picior din aceasta aparitie.

Mi-am spus ca daca in provincie nu se gaseste atunci la capitala trebuie sa fie. Am luat astfel calea de fier in cautarea volumelor din Caragiale. In Bucuresti am luat la picior librariile din centru dar si anticariatele de pe langa Universitate. In cateva din librarii am gasit cateva aparitii din Opere Fundamentale, trebuie sa recunosc ca in majoritate neinteresante pentru mine. In ironia sortii la Humanitas Kretzulescu aceasta colectie era “pitita” sub treptele spre etajul multimedia – cu fundamentalii aproape de fundatie cum s-ar zice. La un anticariat Macedonski era in vreo 20 de exemplare si se vindea la 5 lei bucata. (O nota buna pentru libraria Humanitas de la Cismigiu care mi se pare cea mai frumoasa librarie in care am calcat in cautarile operei lui Caragiale. — ps: probabil fondul de carte este ceva mai restrans decat in alte librarii insa compenseaza aerul aerisit si modul de expunere al cartilor.)

Intr-una din zile am sunat si la Fundatia care editeaza aceasta colectie. “Nu mai avem. Nici nu credem ca nu mai editam caci nu mai avem bani.” Eu, veneticul, intreb daca au o lista pe care ma pot inscrie, precomenzi, etc. Raspunsul sec : “NU”. Adevarul sumbru este ca acesta ultima aparitie nu este trecuta nici macar pe situl Fundatiei, cum ar fi nici ei nu reconosc ca a aparut. Cum Fundatia pare a avea un business plan mai rau decat al Daciei antecomuniste (faimoasele liste de asteptari in cazul de fata nu doar nu exista dar, se pare, ca nici nu au fost considerate folositoare) se pare ca sunt sanse minime sa cumpar aceasta carte.

Sumarizarea cautarilor mele a fost facuta de o librara de la Libraria Eminescu. Dialogul a fost ceva de genul:
“- Va ajut cu ceva?”, “- Aveti Caragiale opere in aceasta colectie? (io aratand cu degetul catre colectia Opere Fundamentale din raft)”, ” – Ahh!, Caragiale nu mai este!”.

E 2012 … Caragiale nu mai este. Nu mai este de 100 de ani chiar daca il avem mai tot timpul pe buze spunand “Caragiale curat!”. Avem Plesu, Cartarescu, Boia, Florian, Patapievici, Liiceanu, Oz, Manea, Mueller, etc (si foarte bine ca avem! ) dar Caragiale nu mai este! ( Poate o fi si vorba de editura de stat vs. editura privata.)

PS: De ce ar mai fi cineva interesat in Caragiale ? Cititi aceasta scrisoare catre Alceu Urechie povestind vizita lui Barbu Delavrancea in Berlin. Eu am ras cu lacrimi.

Note de vacanta

Sunt in Romania si am ajuns, din nou, in contact direct cu media romaneasca si cu librariile de unde mi-am umplut plasa cu carti. Cateva note din zilele petrecute in Romania pana acum:

  • Cartea lui Lucian Boia De ce e Romania altfel e un foarte bun eseu care merita citit. Unele lucruri sunt poate mai greu de acceptat, altele poate sunt exagerari, dar in ansamblu pune foarte bine degetul pe ranile deschise ale societatii romanesti. Concluzia mea e ca poti sa fi geniu in satul tau, dar daca nu esti si la nivel mondial, te imbeti cu apa rece.
  • Colectia de scrisori a lui Caragiale culeasa de Dan. C. Mihailescu. Absolut superb episodul vizitei lui Barbu ( care Barbu?) la Berlin!! Cel mai socant este faptul ca pana acum aveam impresia unui Caragiale care scrie in stilul caracteristic pentru a caricaturiza societatea romaneasca. Citindu-i scrisoriile vezi ca de multe ori asa scrie el, asa se exprima, si incepi sa te intrebi daca aceasta nu era , de fapt, normalizatea de atunci (adica ceea ce noi luam de caricatura atunci era norma).
  • Am vazut pe B1TV campania “Cine schimba Romania?”. Aceasta televiziune a fost extrem de activa in criza plagiatului lui Ponta. Acum vad ca il promoveaza in aceasta campanie pe Mircea Beuran. Pentru cine nu stie, Beuran a fost implicat intr-un mare scandal de plagiat prin 2003. Detalii aici sau oriunde cu un Google.
    Deci in B1TV dreapta nu stie ce face stanga sau nu au nici o idee de ceea ce inseamna valoare.
  • Jacob se hotaraste sa iubeasca – am vazut in fiecare zi numele romanesc si titlul in germana pe afisele din librariile din Berna. Dupa 80 de pagini din editia romaneasca sunt absolut fascinat de acest roman. Il recomand cu caldura!

    • Decay

    Avand in vedere ca tot urmeaza sfarsitul lumii va recomand sa aruncati o privire la “Decay”. Un film cu Higgs, zombies … numai bun pentru sfarsitul lumii !

    Film facut integral la CERN si produs integral de studenti la fizica. Pentru un buget de 3000 $ zic ca a iesit foarte bine.

    Il puteti vedea mai jos sau la adresa

    Vizionare placuta!