Lucian Ancu's Blog
Doua prezentari absolut fascinante ale lui Barry Schwartz, profesor de psihologie. In prima conferinta aflam de ce mai multe optiuni inseamna o degradare a vietii iar in a doua ca sporurile nu sunt totdeauna calea catre inainte.
The paradox of choice
Barry Schwartz: The real crisis? We stopped being wise
Cateva evenimente despre Romania in presa Olandeza si Belgiana.
Duminica pe Nederland 2 a fost difuzat un documentar referitor la revolutia din Romania. Documentarul poate fi urmarit la acest link. Am fost dezamagit sa vad ca una din figurile centrale ale acestui documentar a fost Sorin Antohi. Nu cred ca dupa toate scandalurile in care a fost implicat are dreptul moral sa mai apara ca exponent al Romaniei.
Asta seara la jurnalul Een (post Belgian) a fost prezentat manelistul camionagiu. Se pare ca a fost identificat faptul ca se afla in Belgia in tip ce isi executa numarul mai tarziu postat pe youtube. Autoritatile Belgiene incerca sa faca identificare persoanei si daca este rezident in Belgia vor lua masurile care se cuvin.
Un interviu foarte interesant cu Natalie Angier autoarea cartii Canonul. Si pana la urma de ce ar trebui sa ne pese despre stiinta?
Pe aceeasi tema un articol interesant al lui Valentin Curtef pe Scipedia.ro Sensul stiintei
Criza a fost in sistemul universitar de cand ma stiu, sub o forma sau alta. Acum urmeaza o criza financiara … normal ca lumea se intreaba ce se intampla in universitatiile romanesti in aceste conditii.
Astazi citeam in Cotidianul articolul Cum afecteaza criza universitatiile si mi-a ramas mintea in loc. Am avut impresia ca timpul a stat in loc si sfarsitul universului s-a produs. Stim cu totii ca e criza si era normal sa auzim ca universitatile o sa fie afectate intr-un fel sau altul de acest proces, insa opiniile celor 5 rectori m-au lasat cu gura cascata.
In primul rand toti asteapta clarificarea bugetului de stat ceea ce imi spune ca autonomia universitara e ceva scris pe hartie care nu are nici o valoare practica. Singurele universitati care fac nota discordanta sunt Universitatea Maritima din Constanta, care spune ca are suficiente venituri din fonduri proprii, si Universitatea Politehnica din Bucuresti care pretinde sa fie in aceeasi situatie.
Rectorul ASE-ului mi-a lasat inca o data impresia unei persoane pierdute in pozitia care o are. Desi ASE-ul este una din cele mai cautate universitati din Romania si o mare parte din venituri le bine din taxele de scolarizare , aceasta universitate este inca pe deplin dependenta de bugetul de stat. Sau cel putin asa apare din declaratia rectorului. In al doilea rand decizia de a nu investi nici macar o para chioara in dotarea laboratoarelor de licenta, master si doctorat (desi imi e greu sa inteleg notiunea exacta de laborator in cadrul studiilor economice) imi spune ca aceasta universitate nu are ca prima prioritate activitatea de cercetare asa cum ar fi normal in cazul unei universitati serioase.
O declaratie extrem de aiuritoare este ceea a rectorului autosuspendat al Politehnicii Bucuresti si Ministru al Educatiei care declara :
Una dintre măsurile pe care le-am luat în urmă cu câţiva ani la Politehnică a fost ca orele din posturile vacante să fie luate de asistenţi şi de şefii de lucrări, iar pe profesori şi pe conferenţiari să-i împing să se ducă spre activităţile de cercetare. Am redus cheltuielile cu 40% pentru aceste posturi
Mi se pare ciudat ca solutia include aglomerarea cu norme didactice exact a persoanelor care ar trebui sa fie preocupati la cota maxima cu cercetarea si dezvoltatea personala. Mi se pare ca prin aceasta decizie Politehnica si-a subminat propria capacitate de cercetare. Probabil ca explicatia este mai degraba cum sa te omori pe termen lung decat a te salva dintr-o criza.
Cu parere de rau observ ca mecanismele care functioneaza in mediul universitar romanesc nu sunt nici pe departe sanatoase. Ma intreb cand o sa se incepa sa se gandesca un pic mai departe de ziua de maine si pe chestiuni de termen lung, cu scopuri clare si cu finalitate in activitatde de cercetare dezvoltare.
Ieri Ioan T. Morar prelua si promova o actiune umanitara in postul cu titlul Omenie “Made in Romania”. Există?. Este vorba de o actiune umanitara pornita de Da si Primeste , o actiune pe care si eu o promovam ieri.
Astfel am urmarit comentariile de pe cele doua bloguri de mai sus si am ramas socat de comentariile postate. In primul rand multe, chiar foarte multe comentarii care nu aveau nici o legatura cu respectiva actiune. Tonul general al tuturor comentariilor este bascalia si mistoul, ton pe care l-as putea numi trancanitul ca mod de viata. Comentarile pe blogul lui Ioan T. Morar as putea spune ca au fost caracterizate de zgomot general, si stau sa ma intreb ce tel in viata au persoanele care postau aceste posturi.
Alta tendinta generala a fost aceea de a gasi o scuza pentru neparticipare sau atribuire a responsabilitatii in alta parte. Ori in opinia mea un apel la ceva asteapta un raspuns “Da, particip!” sau “Nu, nu particip!”. A justifica participarea sau neparticiparea inseamna ca persoana incearca sa isi modereze social optiunea pe care a luat-o. Se pare ca inca mai conteaza foarte mult acest ascpect in Romania si e mai important ce zice gura targului despre ce fac decat ceea ce vreau eu sa fac sau simt ca trebuie sa fac.
Pe de alta parte atitudinea “ai lor – ai nostrii” pe care am vazut-o …. si sa fie clar aceasta atitudine nu se restrange doar la imigrantii chinezi , ci e aceeasi cu ceea fata de tigani, cersetori, unguri, germani, si alte grupuri inclusiv politice !!! …. aceasta atitudine ei – noi este o atitudine care are radacinile in societatea tribala cand fiecare se identifica cu un grup relativ restrans de oameni si TOTUL depinde si se desfasoara in acest trib. Despre aceasta atitudine am mai scris mai demult in Romania mea, Romania ta, … si aceasta mentalitate tribala se vede si in relatiile de zi cu zi din Romania. De pilda statul ca si contract social intre persoana si restul societatii este inexistent si fiecare din cei care traiesc in Romania stiu ca nu se pot baza pe stat ( fie ca inseamna sistem medica, sistem juridic, educational sau oricare alt aspect al statului ) si atunci baza este pusa in relatii si cunostiinte (ori acesta este de fapt o constructie de tip trib!). E normal ca acesta relationare de tip trib sa nu dispara din orice societate umana dar cu cat aceasta relationare este mai puternica cu atat aceea societate este mai arhaica.
Ori aceasta psihologie tribala explica si atitudinea de mistouri la adresa unei asemenea actiuni. Cei care fac aceaste mistouri se autoconsidera aparatorii regulilor ancestrale ale tribului, reguli prin care tribul trebuie sa isi pastreze normele culturale, puterea si identitatea si orice alta atitudine care deviaza de la aceste norme trebuie corijata si pedepsita public. De fapt, cine se uita cu atentie la nivelul dialogului in multe arii ale societatii romanesti isi da seama ca ceea ce aude sunt de fapt strigate tribale de dinainte de lupta si dialogul (in ideea de comunicare) lipseste cu desavarsire.
In incheiere ma bucur sa vad ca exista o mana de oameni care incearca sa se ridice peste realitatea tribala imediata si sper ca aceast grup va creste spre binele tuturor. Urmeaza o criza … va fi o criza doar economica sau ne va aduce si reformarea sociala asteptata de atata amar de ani?
PS: Ca sa raspund si la intrebarea pusa de I.T. Morar …. “Omenie “Made in Romania”. Există?”: Da, exista dar doar in cadrul propriului trib!